Invitaţie la lectură (incomodă): “Dimensiunile urii interetnice în Secuime”

Relatiile interetnice in regiunile pluretnice NU se pot reduce nici pe departe la un singur cuvant, oricare ar fi acesta (“ura”, “iubire”, “ignoranta”, “simpatie”, …) – nici macar in perioade conflictuale si cu atat mai putin in perioade de pace. Apoi, in “Secuime”, relatiile iinteretnice nu se reduc doar la cele dintre romani si secui/unguri, ci exista si relatia complexa cu romii. Cu aceste remarci critice introductive va invit sa cititi studiul de mai jos, publicat in 1998 si republicat in 2001, despre relatia secui-romani in Tinutul Secuiesc. Mi se pare o lucrare valoroasa, valida prin datele, informatiile, contextualizarile oferite – chiar daca se pot observa si o serie de minusuri. In mod cert insa, veti putea afla multe ‘lucruri’ inca necunoscute sau prea putin cunoscute care explica o serie de fenomene tipice pentru acea regiune intens – dar intentionat defectuos – mediatizata in spatiul romanesc.

Este o lectura …usoara – dar incomoda, nu pentru o comunitate sau alta, ci pentru cei care confunda patriotismul cu resentimentul/ura fata de “celalalt” sau care se simt atacati personal, atunci cand sunt criticate faptele unor conationali, chiar si de acum 100-200-500 de ani. Iar pentru cei care inteleg deja, constient sau intuitiv, chestiunile din HARCOVMUR, va fi un deja vu si o confirmare a celor stiute sau observate in timp. Desigur, cartea ar trebui reactualizata – insa si asa cred ca veti descoperi multe teme de mare actualitate – veritabile lait-motivuri ce persista de multe decenii, daca nu chiar din secolul XIX sau din anii 1940-44 (cu roluri inversate intre romani si maghiari)…

Va doresc kellemes olvasást! Bruno Stefan: Dimensiunile urii interetnice in Secuime, editura BCS, 123 de pagini,1998/2001

LINK: Dimensiunile urii interetnice in Secuime

Foto: Conflict interetnic in Nigeria. Vi se pare nepotrivita poza? Haideti ca-i faina! Imaginati-va oameni de culoare alba in locul lor si deja ne-am teleportat la Targu Mures, in martie 1990! Elementul comun: Instigarea si manipularea maselor infierbantate de catre indivizi din aparatul de stat/servicii secrete/stat profund. (Sursa foto)

…………………………………

FRAGMENT

La 16 decembrie 1989, când a început revolta de la Timişoara, se părea că populaţia era dispusă să repudieze definitiv ideologia naţionalistă practicată de regimul comunist. Cu preţul vieţii, cetăţenii acestui oraş – indiferent de etnie – au apărat strada, biserica şi casa parohială a pastorului reformat maghiar László Tökés împotriva celor ce voiau să pătrundă acolo fără a avea competenţa să o facă. Xenofobia antimaghiară a fost însă adânc înrădăcinată în educaţia românilor şi în mod special a intelectualilor, care s-au dovedit incapabili să structureze rapid o politică naţională apropiată de valorile europene. Pe fondul unei culturi politice rudimentare şi a unei dizidenţe firave, atomizate şi dezorganizate, au putut accede la putere o serie de activişti de rang secund, care şi-au menţinut scaunele manipulând populaţia cu un naţionalism grosier şi intolerant, pe care au reuşit să-l fixeze în mentalitatea românilor pentru o perioadă îndelungată prin diversiunea de la Tg. Mureş din martie 1990. Pentru a se legitima, naţionalismul de stat post-comunist a încercat să invoce naţionalismul marilor puteri, precum şi tradiţii locale, ce făceau apel la străvechi obsesii româneşti. Acesta n-a părut ceva deplasat, mai ales că se înscria într-un curent naţionalist redeşteptat în aproape toate ţările fostului bloc comunist. Etnicitatea părea să explice în Estul Europei din ce în ce mai multe fenomene, chiar şi pe unele cu care nu avea nimic de-a face. Tribalismul afirmat cu violenţă în statele Iugoslaviei şi URSS-ului a surprins şi elita occidentală, care n-a putut oferi decât soluţii simpliste, primitive şi depăşite. Multiculturalismul plurietnic occidental n-a putut atrage intelectualitatea grupată în jurul puterii din România, pentru că ea era interesată să menţină cât mai multe elemente ale vechiului regim. Ea a încercat să suprime sistematic tendinţele de afirmare a identităţii minorităţilor, care simţeau acut această nevoie după o perioadă de îngheţ dictată prin măsuri coercitive de un regim comunist uniformizator.
______________________________________________________________________________________

În dezbaterile pe tema naţionalismului s-au implicat cu fervoare o serie de literaţi de prestigiu, oameni de ştiinţă, artişti, politologi, ziarişti, istorici, filosofi, etc, convinşi că numai astfel se pot evita conflictele interetnice şi tendinţele separatiste. În disputele dintre atitudinile europeniste – ce pledau pentru adoptarea necondiţionată a normelor occidentale – şi cele naţionaliste – ce militau pentru afirmarea valorilor autohtone, au fost atraşi intelectuali renumiţi: Alexandru Paleologu, Octavian Paler, Gabriel Andreescu, Sorin Antohi, Dan Oprescu, Nicolae Manolescu, Adrian Marino, Andrei Marga, Alexandru Zub, Lucian Boia, Laurenţiu Ulici, etc. Ecourile acestor dezbateri au fost însă prea slabe în comparaţie cu agitaţiile xenofobe arogante sau alarmiste făcute la tribuna Parlamentului, la televiziunea naţională sau în ziare de mare tiraj de unele elemente ale puterii, care nu-şi vedeau nici un rol într-o societate integrată în sistemele Europei Apusene. Virusul naţionalismului a fost uşor de inoculat sau de reactivat oamenilor simpli şi intelectualilor indiferenţi faţă de problemele etnice. De la acesta spre ura interetnică nu a fost decât un pas, pe care unii au considerat necesar să-l facă. Antisemitismul anilor 90-91 a fost nesemnificativ faţă de antimaghiarismul afirmat în ziare şi reviste cu tiraj din ce în ce mai mare. Lucrarea de faţă analizează dimensiunile acestei uri interetnice în Secuime. Am ales ca studiu zona Secuimii pentru că de acolo au ajuns la urechile românilor cele mai numeroase zvonuri despre subminarea statului, despre românii persecutaţi, terorizaţi şi alungaţi. Şi tot de acolo au pornit spre Europa Occidentală plângerile ungurilor împotriva tendinţelor de românizare forţată şi de încălcare permanentă a drepturilor minorităţilor. Am considerat că tensiunile dintre cele două etnii pot fi analizate din mai multe perspective. În primul rând dintr-o perspectivă istorică, pentru a releva legătura dintre refulările trecutului şi consecinţele acestora reactivate în contemporaneitate. În al doilea rând dintr-o perspectivă confesională, prezentând poziţia şi imaginea Bisericii Ortodoxe în Secuime. În al treilea rând, o abordare a procesului de învăţământ era necesară pentru a aduce lumină într-un domeniu supus foarte mult zvonurilor şi comentariilor tendenţioase. Mentalităţile celor două etnii, cu obsesiile, prejudecăţile şi stereotipiile lor au fost analizate atât în capitole distincte, cât şi în toate celelalte capitole ca exemplificări ale actualei situaţii politice, religioase şi şcolare. Informaţiile au fost obţinute în urma unei anchete de teren desfăşurată între 6 şi 27 iulie 1998 în 20 de localităţi urbane şi rurale din cele două judeţe. Cei peste 400 de subiecţi intervievaţi au fost selectaţi atât din rândul elitei

______________________________________________________________________________________

locale (prefecţi, primari, preoţi, profesori, lideri politici, cercetători, ziarişti), cât şi din rândul oamenilor simpli. Ghidurile de interviu, discuţiile libere, observaţia, analiza documentelor politice şi a literaturii de specialitate au fost principalele instrumente folosite. Echipa de cercetare a fost formată din studenţi şi cercetători tineri, a căror medie de vârstă nu depăşeşte 24 de ani. Ei formează nucleul Biroului de Cercetări Sociale recent înfiinţat. Cercetarea a fost susţinută financiar de Federaţia Sindicatelor Libere şi Independente “Petrom” şi a beneficiat de un important sprijin material şi logistic din partea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Departamentului Administraţiei Publice Locale.

You may also like ...

SRI-stii nu stiu sa citeasca? ‘Teroristul’ de la Tg. Secuiesc declarase in presa ca nu va exclude acte de violenta…

Top 25 mituri parazitare care generează conflicte interetnice în Transilvania …și nu numai

De ce scrie Hans Hedrich despre sași corupți, secui imbecili și români naționaliști

Diversiunea KAUFLAND ODORHEI – plângeri și denunțuri penale pentru “incitare la ură” și “instigare publică”

Micii, secuii si bucureștenii. Cronologia unei noi intoxicări mass-media, de natură penală