Despre introducerea unor monede locale în România
Din 2004-2005 incoace ma preocupa subiectul monedelor locale/regionale/alternative, ca mijloc de stimulare a economiei pe plan local. Este vorba de mijloace de contabilizare si efectuare a unor tranzactii in sisteme de troc, barter sau orice fel de de schimburi de bunuri si servicii intre persoane fizice/juridice/firme, bazate pe o unitate de masura liber aleasa, gestionata de un sistem electronic, online – adica un fel de online-banking, insa nu in euro sau lei, ci in “nasturi”, “cirese” sau “flori de colt”. In tari precum Germania, Elvetia si Austria, dar si in Ungaria, au existat si exista ZECI de asemena sisteme – cel mai de succes fiind in anii 1930 moneda regionala din Woergel/Tirol, iar in prezent cea din microregiunea CHIEMGAU, din sudestul Bavariei, cu un rulaj echivalent de 4 milioane de euro pe an, tranzactionate cu bancnote “Chiemgauer” sau cu plati prin card bancar.
Incepusem si eu, timid, sa laborez la asa ceva, la Sighisoara, prin 2009 si apoi in 2016, cand am creat, impreuna cu o colega activista, pagina “Banca Oamenilor” (pe moment dezactivata), unde se puteau crea conturi online pentru tranzactii in “moneda” virtuala numita “Floare de colt / Edelweiss”. Proiectelele acelea nu au ‘decolat’, din varii motive, insa relevanta si potentialul unor sisteme de schimb alternativ si de monede virtuale ramane, cu atat mai mult cu cat acestea cresc gradul de subsidiaritate si rezilienta economica a comunitatilor locale si regionale. In plus, emergenta unor monede virtuale gen Bitcoin, FOARTE(!) diferite de monedele regionale si avand alte scopuri, arata ca internetul aduce cu sine si noi conceptii privind monedele si mijloacele de schimb. Cum functioneaza insa, in detaliu, monedele locale/regionale? Mai jos incerc sa le descriu, plecand de la exemplul monedei de succes, Chiemgauer, deosebit de (bine) mediatizata in mass-media germana si nu numai (vezi video).
Sistemul Chiemgauer si altele similare (Bristol Pound, Kekfrank Sopron) functioneaza VOLUNTAR, ca orice moneda regionala – pentru a nu intra in coliziune cu monopolurile de emitere de moneda atribuite (de ce oare?) exclusiv statului si bancilor comerciale. Bancnotele Chiemgauer se pot obtine de la birouri de schimb sau online, la cursul de 1 : 1 cu moneda euro. Pentu a stimula circularea monedei regionale, rascumpararea se face la un curs ceva mai slab, in defavoarea euro, iar valoara monedei regionale scade anual cu circa 12% – adica se percepe o taxa de circulatie(!) ce poate fi redistribuita unor initiative nonprofit, la fel ca si diferenta de curs la rascumparare. In acest fel, moneda stimuleaza si intensifica schimburile comerciale intre ‘actorii’ participanti locali (magazine, mici producatori etc.), contribuind in paralel la finantarea unor initiative de binefacere. Sistemul Chiemgauer a fost initiat de catre elevii si profesorul unei scoli “Waldorf”, fiind intre timp bine integrat in economia locala si sistemul bancar oficial, fiind “impletit” cu cel din urma prin faptul ca unele banci locale vand/cumpara ele insele moneda locala.
O varianta mai simpla a monedei regionale/locale este sistemul de troc (LETS – local exchange trading system, vezi video), cu contabilizare si tranzactii de unitati de masura online, softul cel mai des folosit fiind CYCLOS, elaborat de un ONG olandez, si aplicat in numeroase asemenea proiecte, pe mai multe continente. De unde se vede ca aceste sisteme de schimb si de plata sunt perfect legale si compatibile cu cele oficiale – tocmai pentru ca sunt sisteme cu particiapre VOLUNTARA – adica moneda alternativa NU are statut de mijloc de schimb oficial, deci NU exista obligatia ca vreun comerciant sau statul s-o accepte.
Bun – dar de ce nu exista asemena sisteme in toate orasele si regiunile planetei, daca sunt, aparent, atat de benefice si legale? Pentru ca …NU prea se stie ca asa ceva exista, e legal si benefic. Simplu. Banii si sistemul monetar sunt percepute in general ca ceva ce tine exclusiv de stat si banci, aceste chestiuni fiind invaluite intr-un aer de mister si …alchimie. In plus, sistemele ca cele descrise mai sus (Chiemgauer, sisteme de troc) au si dezavantaje: necesita multa organizare, cunostinte de specialitate, experienta, capital social in localitatile participante, in timp ce posibilitatile de utilizare a “monedei” raman limitate, din pdv. geografic si al bunurilor/serviciilor oferite, atat timp cat autoritatea locala/statul nu accepta moneda pentru plata unor taxe si impozite.
Ar putea functiona asemenea sisteme si la noi, fara sa implodeze, fara sa le pradeze/sparga/hackuiasca candva cineva, doar asa, de dragul artei si din pofta de a distruge si ‘tepui’ ceva constructiv si benefic? In principiu DA, cu rezervele si masurile preventive de rigoare, valabile oriunde in lume. In primul rand, cred ca ar fi nevoie de o zona geografica cu suficient potential economic, social si civic – de regula un oras sau o microregiune cu identitate bine inchegata, cu un minim de traditie locala, spirit intreprinzator, coeziune si solidaritate sociala cat de cat – si cu suficienta INCREDERE a participantilor unii in altii – pentru ca fara inCREDere nu exista schimburi economice, din simplul fapt ca oamenii nu isi acorda CREDIT, la propriu si la figurat.
Intr-o varianta mai indrazneata si evoluata, un sistem local de schimb ar putea fi implementat chiar impreuna cu bancile comerciale si cu autoritatea publica locala (Consiliul local), bancile avand infrastructura pentru deschiderea si gestionarea conturilor de moneda locala si tranzactionarea acesteia, iar autoritatea locala, ca si bancile, dealtfel, ar functiona pe post de CREDITOR FINAL (“lender of last resort“) care sa garanteze cu o anumita suma in moneda oficiala (lei/euro) rascumpararea monedei virtuale, dupa, sa zicem, 1-2 ani. Autoritatea locala (si bancile) sunt cele care au dreptul si posibilitatile tehnice de a asigura rascumpararea monedei virtuale si echilibrarea unor debite in conturile virtuale ale cetatenilor prin impozite locale, scaderea datoriilor din indemnizatii, ajutoare sociale, contract de cont curent etc. In plus, plata taxelor si impozitelor locale in moneda locala ar fi acel element cheie care ar asigura functionarea de durata a sistemului, deoarece ar asigura circulatia monedei – de la cetatean si firme la stat si inapoi.
Pentru “pornirea” sistemului, odata instalat, emitentul monedei (de ex. un consortiu compus din autoritatea publica locala, banci, ONG-uri, avand rolul unei banci locale, cetatenesti) ar putea vira fiecarui cetatean in (sub)contul bancar alternativ o suma de 100 de unitati virtuale ce pot fi folosite pentru plata unor bunuri/servicii (prin online banking si/sau card bancar). La 1-2 ani dupa emiterea monedei alternative, consortiul emitent se angajeaza sa rascumpere de la utilizatori moneda virtuala (lucru pe care il vor face probabil doar o parte dintre participanti, ceilalti preferand sa foloseasca in continuare moneda virtuala). Garantia rascumpararii la cursul 1 : 1 cu moneda oficiala este preconditia functionarii si pastrarii valorii monedei virtuale, astfel incat sa fie acceptata si sa nu-si piarda din valoare pe piata libera de schimb. Bancile comerciale ar castiga de pe urma gestionarii monedei alternative prin comisioanele pe care le aplica si la tranzactiile in moneda oficiala – mai putin prin perceperea de dobanzi, lucru incompatibil cu monedele alternative.
Un asemena sistem pilot merita/poate fi implementat intr-o microregiune/arie metropolitata model, avand in centru un oras mic/mediu, inconjurat de comune/sate, astfel incat sa existe suficienta cerere/oferta de bunuri si servicii intre cetatenii microregiunii (de ex. alimente de la tara vs. bunuri industriale/servicii din mediul urban). Un sistem realizat in consortiu cu actorii mainstream ai vietii economice si politice locale ar functiona stabil, controlabil, cu costuri relativ mici, cu un potential randament mare si cu efecte benefice, masurabile, pentru microregiunea participanta, modelul putand fi evaluat stiintific si replicat apoi in alte zone ale tarii – posibil chiar prin creearea unui cadru legal de functionare a unor viitoare banci locale, cetatenesti.
Astept comentarii, sugestii si reclamatii la ideile de mai sus. Caut parteneri pentru proiect pilot, din mediul politic, administrativ, bancar, afaceri, ONG. Rog seriozitate! 🙂
Hans Hedrich
Asociatia Neuer Weg
19. 05. 2018
Sursa: www.bristolpound.org
Vai,
d-le Hedrich, cum puteti scrie asa ceva? Iarasi puneti baietii cu ochi albastrii la treaba, si cu inima-n palpitatii… 🙂
Va ganditi la ceva asemenator cum exista in Insulele Aland? Un sistem fiscal identic?
Eu m-as multumi, pt inceput, sa vad bancnotele romanesti inscriptionate in asa fel, cum se facea in Austro-Ungaria sau in Regatul Ungariei, in perioada interbelica, de ex.:
https://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A1z_osztr%C3%A1k%E2%80%93magyar_korona_(bankjegy,_1910)#/media/File:AHK_100_1910_obverse.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/99/HUN-32-Provisional-10000_Korona_%281920%29.jpg
Ar putea fi un (mic) pas inainte din obscuritatea balcanica, nu?
Dupa cum reiese din Text, e un sistem Perfect legal. Chiar si UE finanteaza cercetari pe tema asta. Deci nu e subiect pentru securisti si nu are nimic de a face cu Balcanii/bslcanismul si Romania. Sunteti usor pe langa subiect.
D-le Hedrich,
am inteles perfect cea ce sugerati. Dar, haideti sa fim realisti, in Romania ultranationalista asa ceva ar fi imposibil de realizat.
Cum a r fi imposibil de adoptat, evident cu modificarile de rigoare, a sistemului fiscal din Insulele Aland, autonomia etalon din Europa (si nu numai).
Pe de alte parte, consider ca ar fi un mic pas in fata, o pata de culoare revogoranta in obscuritatea balcanica cea ce caracterizeaza aceasta tara, inscriptionarea multilingva a bancnotelor romanesti.
Exact cum s-a procedat in Austro-Ungaria, respectiv in Ungaria interbelica, din respect fata de etniile conlocuitoare din tara, inclusiv romanii…
Asa cum se poate constata accesand linkurile din prima postare…
(Scuze pt greseli, tastatura-i de vina, nu? 🙂 )
Si dle Banker, nu doar Austro Ungaria a inscriptionat multilingv bancnotele, ci si Ungaria lui Kossuth, pe care romanii il numesc un “nationalist sangeros” antiroman, impotriva caruia Avram Iancu si Barnutiu au rasculat romanii, macelarind cel putin 10 000 de maghiari (femei, copii, batrani si barbati neinarmati), cu toate ca Kossuth a promulgat legea nationalitatilor recunostea limba romana ca limba oficiala in teritoriile in care romanii erau in majoritate numerica (corespondenta intre institutii si persoane si institutii in limba romana, limba de porunca in aceste zone in armata sa fie romana, ocuparea dupa ponderea numerica a functiilor de stat, etc.), plus si bancnotele multilingve, dar aceste drepturi Avram I. nu le considera destule, cu toate ca maghiarii astazi daca cer doar o frantura din aceste drepturi azi sunt injurati si amenintati pe canalele de televiziune si ziare si de catre politicieni cu exterminarea sau alungarea in Asia… Iata dovada ca romanii nu ne privesc pe noi maghiarii, oameni egali cu ei, ci o rasa inferioara, care nu merita aceleasi drepturi pe care le cereau romanii acum mai mult de 100 de ani… Pentru ca daca tu refuzi cuiva ceva ce pentru tine le accepti ca imperios necesare, fiind gata sa versi si sange pentru asta, si urmasii tai te numesc erou national fiindca ai varsat sange pentru acest lucru, pe cand ii injura in cel mai josnic hal, pe cei care cer de la ei doar o firmitura din aceste drepturi, dovedeste ca ei si tu va considerati niste Übermenschen fata de ei. comentariile de aici ale domnilor Zimbru, Prisecaru si compania, precum si reactiile politicienilor si a mass mediei la cererile democratice ale maghiarilor acest lucru dovedesc. Dar iata si bancnota revolutiei maghiare din 1848, inscriptionata in maghiara, germana, sarbo-croata, slovaca si romana (cu caractere chirilice): http://m.cdn.blog.hu/mi/mindennapoktortenete/image/sf275.jpg
inteleg, apreciez, dar totusi e offtopic.
Recunosc, subiectul este unul ales inteligent, deosebit de provocator. Probabil, va stimula iarăşi confruntări aprige între forumişti, cu un câştig “local” pentru Hans în numărul de accesări :). Văd că un suporter al lui, cu “ochii verzi”, probabil, şi în mod evident un nostalgic al epocii imperiale, incită deja la dezbateri cu iz naţionalist.
Evident, când statele renunţă astăzi la moneda lor naţională, o astfel de propunere, căreia îi acord prezumţia de bună intenţie, căci nu se referă doar la aşa zisul ţinut secuiesc (deşi e de bănuit că acolo bate!), dovedeşte lipsă de realism şi chiar şi un soi de neseriozitate. Eu mă mir că în ţările civilzate, care nu fac parte din “obscuritatea balcanică” (Ungaria, de ce nu?), un sistem atât de democratic şi de avantajos nu s-a aplicat încă!
Iarasi scrieti inainte sa cititi, sa ganditi, sa intelegeti.
Scriam ca exista asemenea sisteme functioneaza in numar mare in tari din vest.
In Secuime sigur exista potential pt asa ceva, pt ca exista suficiente preconditii necesare, clar. Mi-as dori sa fie conditii prielnice oriunde! Din Dobrogea pana in Maramures. In timp probabil vor exista.
Conditii prielnice exista in aproape toata tara, dupa parerea mea, insa conteaza si dinamismul economic si aici unele zone se descalifica. Eu as incepe cu zona Sighisoara sau cu zona Sibiu: orasul si satele din jur. Sunt zone cu potential la nivel de schimburi comerciale sat-oras (produse agricole de calitate), potential exista si la nivel de artizani (cahle, dulgheri, caramdarii si tiglarii traditionale) etc. Insa nu stiu cat de dornice ar fi autoritatile locale de la Sighisoara. La Sibiu ar putea exista interes din partea autoritatilor locale. Dupa parerea mea o asemenea initiativa ar trebui demarata intr-o zona dinamica din punct de vedere economic, iar aici o zona ca Sibiul are clar un avantaj.
Pe un alt subiect, nu stiu daca ati vazut harta mestesugarilor traditionali. O mare parte din mestesugari se afla in zona Sighisoara si Sibiu: https://www.hartamestesugarilor.ro/
blocat sfinta treime trollista PRISECARU-TIBERIU-ZIMBRU.
Eu aş merge mai departe cu ideea, şi aş propune ca fiecare cetăţean, pe persoană fizică, să aibă dreptul să-şi emită propria sa bancnotă. Că un xerox color se găseşte uşor, şi apoi e şi un exerciţiu de creativitate. Pe aceea cu valoarea cea mai mare, aş pune chipul lui Hans care a iniţiat această idee deosebită!
Misuna de inteligenti pe acest forum! Evident, orice om are dreptul sa emita moneda – asa au aparut bancnotele, stimabile!, emise de persoane fizice care garantau ca pt acel bilet s-a depus o contravaliare in aur, sa zicem.
Singura intrebare este dc iti primeste cineva acele note semnate de tine, daca are cineva incredere ca in schimbul biletelor vs obtine valori reale? Dc un domn Rothschild imi da o tzedula numita moneda Rothschild, as fi inclinat s-o accept si s-o circul. DC un domn tiberiu ar face acelasi lucru, m-as gandi de 120 de ori dc s-o accept sau nu. Dc ar purta o poza de-a mea, as accepta-o eventual si as pune-o in rama, sa zicem. Si cam atat.
Stimati parerologi pris%tib: va faceti tagma de bagatori de seama de rusine! Clantzanitzi adhoc si nonstop la orice as posta, ca babutzele, duminica dupamasa in fatza portitzei, speculand ca dc bagati o contra lui Hedrich, automat aveti dreptate. Sau poate sunteti bugetari si oricum tine de fisa postului sa trollizati incontinuu anumite site-uri.
Durere, copii, durere… Vai de capul S(t)atului.
Pentru prima parte a raspunsului, un sincer bravo!
Ca sunteti inteligent, stiam, dar iata ca am constatat ca aveti si simtul umorului! Pacat ca nu v-a tinut mult, de unde si partea a doua a raspunsului.
Oricum, iata ca descoper un hans hedrich altfel decat mi-l conturasem pana acum.
p.s. apreciez si ca l-ati punct pe banker. sincer, credeam ca e in intelegere cu dvs. sau ca sunteti chiar dvs.!
Da si eu am fost surprins de faptul ca Hans i-a raspuns corect lui Banker, deobicei orice comentariu care ridica in slavi Austro-Ungaria, Ungaria si sublinia caracterul balcanic al Romaniei nu primea comentarii din partea Dl Hedrich, poate devine incet mai echidistant.
Exemplele invocate de dvs. pe mine nu mă conving. E doar o formă generatoare de inflaţie. Iată un link în acest sens: http://www.economica.net/cine-plate-te-pentru-infla-ia-ascunsa-de-monedele-alternative_125733.html
După cum recunoaşteţi (şi vă apreciez francheţea!), îmi confirmaţi bănuiala că subiectul e o subtilitate de a întreţine în spaţiul public ideea de autonomie secuiască. Autonomie pe care eu, unul, nu o resping apriori, însă mă dezamăgeşte şi mă intrigă lipsa de substanţă cu care este promovată. Adică este o formă fără fond. Iată, de exemplu, dacă şi despre moneda locală secuiască aţi veni cu nişte calcule şi estimări concrete, chiar cu un modul practic de succes, fie şi de câţiva parteneri (troc, deocamdată, până la monedă!) se poate discuta constructiv. Altminteri, doar cu principii teoretice şi cu exemple extrase de pe la alţii nu se poate accepta o aventură administrativă sau financiară, politică, socială, etc. atâta vreme cât eşecul nu îl vor plăti ideologii, ci noi toţi. Nu mai detaliez, că nu aceasta e discuţia de acum!
Pe de altă parte, ca să revin la subiect, dacă sunteţi în căutare de parteneri de idei pentru acest proiect, ca să îmi demonstrez buna credinţă, iată, vă arăt unde puteţi găsi unul: http://radioiasi.ro/stiri/interviu-un-tinar-iesean-a-creat-o-moneda-locala/. Cine ştie, cu ocazia asta poate vă schimbaţi şi proasta impresie despre moldo-vlahi, sau măcar despre unii dintre ei.
Închei cu o replică la presupunerea dvs. dintr-un răspuns anterior, cum că aş fi bugetar, trollist plătit, etc. Ca unul care căutaţi mereu argumente şi dovezi, vă rog să observaţi că majoritatea postărilor mele sunt seara sau în week-end, adică atunci când, uneori, am ceva timp liber. Sper că n-o să mergeţi până acolo să susţineţi acum că aş fi condamnat la locul de muncă (postări anti-Hans!).
A, şi încă ceva: părerologul de mine, băgătorul se seamă ce sunt şi suprasemnatul clănţănitor vă felicită şi vă apreciază pentru acţiunea de voluntariat de la Vălari şi pentru articolul pe acest subiect pe care l-aţi postat!
mersi pt linkuri. nu cunosc detaliile monedei pariziene. daca nu are in spate o garantare prin moneda oficiala – asa am inteles -, atunci nu stiu caum ar functiona ea. monedele locale descrise de mine sunt garantate ori prin
1. moneda oficiala (euro), ori
2. bunuri/servicii ale participantilor, pe care acestia rebuie, obligatoriu, sa le presteze, pana la o data scandenta (deci e un fel de credit).
Din motivele de mai sus, monedele locale functioneaza bine mersi si NU inflationeaza preturile, cel putin nu pe moment, pt ca ponderea lor este minora. Daca ar capata o pondere reala, masurabila, la circulatia monetara, atunci posbil sa existe rsic de inflatie, dar nu in sensul ca sunt bani fara valoari in spate, ca la banii tipariti de state falimentare in criza economica, ci ar fi eventual o inflatie indusa de bunastare. Adica cresc preturile pt ca oamenii au mai multe bunastare materiala, REALA si de aceea isi permit sa plateasca mai mult pt un bun. Revenind: Monedele locale/regionale descrise de mine functioneaza bine mersi, fara impact negativ asupra monedei oficiale, si sunt DIFERITE de BITCOIN si alte monede inventate a caror pseudovaloare se bazeaza pe faptul ca altii le cumpara la un anumit pret, fara sa existe (inca) utilitate practica pt ele.
PS: am sters 2 comentarii pt atac la persoana si trollism in forma continuata.
Am recitit din nou articolul intitulat „Voluntari la Vălari. Relatare de la o interventie cu “Ambulanta monumentelor” în Hunedoara”, cu scopul vindecarii dupa discursul de ura generalizat. Recomand si pentru altii! Felicitari domnule HH!