Trăiască 16 martie! Éljen december 2! Plädoyer für ein transivanisches Transilvanien

 

 

De ziua nationala se serbeaza evenimente colective ce marcheaza un moment de DEMNITATE istorica pentru membri respectivelor comunitati. Toate bune si frumoase. Nu conteaza ca acele comunitati nationale sunt in buna masura imaginare si construite, incepand cu secolul 18/19, continand o buna doza de iluzii, fobii si idiosincrazii, manipulate apoi de nationalisti in scop strict egoist si in detrimentul …natiunii. Nevoia autoreprezentarii si reactualizarii autoreprezentarii unor meta-grupuri precum natiunile ramane legitima si, in fond, nevinovata. Traiasca deci 15 martie si 1 decembrie! Traiasca 4 iulie si 14 iulie! Traiasca! Bifam, trecem mai departe…

“Decat” ca acele zile au incarcatura simbolica (pozitiva) nu doar pentru propria natiune ci si una (negativa) pentru diverse natiuni vecine – din simplul motiv ca istoria s-a facut si se face inca fara “evaluare strategica” si fara “studiu de impact asupra mediului” – ca sa ma folosesc de terminologia noastra ONGista. Adica evenimentele istorice s-au produs si consumat cam hodoronc-tronc, din nevoi si nemultumiri reale ale maselor – insa fara a tine cont de urmarile (negative ale) propriilor decizii pentru “celalalt”, adica cel de langa tine, adica aproapele. Aproapele pe care, zice crestinismul, sa-l iubesti ca pe tine insuti…

Din dorinta fireasca de eliberare de sub regimul reactionar/conservator habsburgic, ungurii revolutionari, la cinspe martie pa’sopt, se celebrau pe ei insisi, uitand de restul lumii. Care rest al lumii avea apoi sa se napusteasca asupra lor, amintindu-le ca mai exista in tara acea si romani, germani, croati… Apoi, din dorinta fireasca de eliberare de sub regimul nationalist/asimilationist maghiar, romanii ardeleni unionisti se celebrau, la unu decembrie optaspe, pe ei insisi. Uitand si ei de restul lumii. Care rest al lumii incearca sa le aminteasca de atunci ca mai exista in tara si unguri, germani si alte nationalitati conlocuitoare. Macar nu ne mai napustim azi unii asupra celorlalti, din motive “tricolore” – dar acest castig de pacifism fata de 1848, 1918, 1940, 1944, 1990 trebuie mentinut in mod constient, pentru ca nimic nu e garantat pe veci.

Ca fiinta umana, nascuta intamplator in Transilvania, cu identitate non- sau eventual polietnica, implicat CIVIC, fara rezerve, pentru drepturile grupurilor identitare de aici, le transmit concetatenilor mei, ce asociez personal cu 15 martie si 1 decembrie – cu toata intelegerea si respectul de principiu pentru aceste evenimente: Consider ca ambele zile sunt zile ale ANTITRANSILVANISMULUI – asumat, mandru, tafnos, provincial, miop. 15 martie 1848, privit din Ardeal, este ziua ungurului arogant – si ignorant. 1 decembrie 1918, privit din Ardeal, este ziua romanului revansist – si fraier. De unde reeiese ca in Ardealul multietnic serbam anual arogantii si ignorantii, revansistii si fraierii nationalisti de alta data. Sintem tari, ce mai! De aceea, paradoxal, imi place ca Ardealul NU are o zi “nationala” a sa – si poate nici nu are nevoie de asa ceva. Ce sa serbam, imitand logica zilelelor nationale?: varsari de sange, arogante, revansisme comise candva de ardeleni in numele Ardealului? Sau ce? Mai bine lipsa!

Avem in schimb 363 de zile pe an, ale noastre, comune, fara vreo zi nationala a arogantei sau a revansismului. Timp suficient ca, intre 16 martie si 14 martie anul urmator, intre 2 decembrie si 30 noiembrie anul urmator sa ne vedem de treaba. Si chiar avem destula treaba in propria ograda multietnica, cam prost ingrijita, dar cu pretentii de “Europa”, nu-i asa? Ardealul lucrului bine facut (scuzati plagiatul!) ar fi pentru mine motivul ca sa ma simt bine ca ceea ce sunt – fara nevoia de a fi “mandru” de vreun trecut colectiv. Pentru ca mandria mi se pare o reactie de compensare pentru alte lipsuri si frustrari. Or, eu unul m-am saturat de Transilvania frustrarilor si a frustratilor, a provincialilor si a provincialismului. In schimb, imi doresc ca in viitorul nu prea indepartat, romanii si ungurii ardeleni sa RENUNTE intr-un an in mod constient la manifestarile de 15.03. si 01.12. Nu de alta, dar sa ne convingem singuri ca noi, ardelenii de secol XXI, nu suntem captivii arogantilor si ignorantilor de secol XIX si nici ai revansistilor si fraierilor de secol XX.

Putem mai mult si merita sa incercam! Romani, maghiari, germani, romi, slavi, evrei, armeni, alti europeni stabiliti in Ardeal, identitati, religii si nonreligii diverse – noi suntem partile componente ale unui intreg, ingrediente ale unei salate paneuropene. (Recunosc, prefer salata in loc de tocanita europeana!) De ceea, Transilvania este MAI MULT decat partile etnonationale, componente. De unde rezulta implicit ca Transilvania NU poate fi mai putin decat partile sale componente – motiv pentru care respectul NECONDITIONAT fata de existenta “celuilalt” si formele sale de manifestare individuala si colectiva este esentiala. Asta apropo de limbi oficiale, simboluri, steaguri, zile nationale, reprezentare proportionala in institutiile publice din Ardeal. Comunitati romanesti, unguresti/secuiesti, sasesti, rome, … puternice, prospere, multumite, sustenabile, reziliente sunt conditiile de baza ale unei Transilvanii …transilvane. Adica europene. Iar Europa are tot mai multa nevoie de …europenism sincer si totusi pragmatic, respectand si echilibrand identitatiile locale, regionale, nationale, internationale. De aceea are nevoie de o Transilvania …transilvana si ne va iubi pentru asta. Veti vedea!

Asadar, trăiască 16 martie! Éljen december 2!

india
De ce aceasta fotografie fara legaturi directe su Transilvania? Arata fiinte umane, cu identitati diverse, nascute intamplator in India. Cam la fel de (i)relevante li se par indienilor rivalitatile nationale esteuropene sau transilvane, precum noua cele de pe subcontinentul indian.

Posted by at 17/03/2018
Filed in category: Uncategorized,

20 Responses to Trăiască 16 martie! Éljen december 2! Plädoyer für ein transivanisches Transilvanien

  1. Zimbru says:

    In sfarsit un articol pe care il pot numi echilibrat. Si asta dupa ce am citit atatea articole care prezentau mai degraba viziunea celor cu 15 martie :-).
    In fine eu personal cred in spalarea rufelor murdare in familie, adica romanii si maghiarii din Ardeal isi pot rezolva problemele singuri, daca acest lucru se face la nivel local (in fiecare vecinatate, sat, oras). Din acest motiv consider interventia brutala a Ungariei in Transilvania din acest moment, cel putin contra productiva, daca nu un mare risc pentru o buna convietuire sustenabila.

    • Árus Zsolt says:

      Puteti preciza la ce interventie brutalã vã referiti? Ca sã stim toti despre ce vorbim.

      • Zimbru says:

        Sigur ca da. Dl Viktor Orban duce o politica brutala pe mai multe paleriere. De ex:
        - Viktor Orban fiinanteaza prin spalare de bani o asazisa campanie de identitate a secuilor. Aceasta identitate nu o face guvernul de la Budapesta si nici un alt guvern, ea exista deja si nu trebuie creata. Ceea ce este foarte grav este felul in care prin asazisa salvare a berii Igazi Csiki Sör, s-au spalat milione de euro, bani murdari. Iata aici o investigatie pe larg, a celor de la Press One, cu ceea ce s-a intamplat: https://pressone.ro/suveica-prin-care-guvernul-orban-finanteaza-campania-de-identitate-a-secuilor/
        - preluarea presei independente de limba maghiara din Transilvania de catre apropiatii lui Viktor Orban si radicalizarea discursului. “Cel mai important trust de presă de limbă maghiară din România, Udvarhelyi Híradó, are un nou proprietar: societatea Prima Press SRL. Managerul acesteia, Orosz Pál Levente, are legături cu guvernul ungar. În ultimele zile ale anului trecut, guvernul ungar a aprobat o sumă-record de peste 100 de milioane de euro pentru sprijinirea unor organizaţii maghiare (de media) din România, scrie Rador”:
        - La asta adaugati lucrul cel mai grav: asaltul asupra statului de drept a celor de la UDMR (care au votat legile (in)justitiei), care s-au aliat cu PSD-ul si ALDE la cererea lui Viktor Orban. De altfel idea legilor justitiei, si felul in care NU s-au dezbatut, faptul ca opozitia nici nu putea discuta amendamentele, este tot o copie a ceea ce a instaurat Viktor Orban in parlamentul Ungariei.
        - Adaugati la asta sustinerea luptei impotriva DNA din partea lui Viktor Orban (lupta dusa prin intermediul UDMR). DNA-ul este prezentat de FIDESZ ca o organizatie rasista, nu ca una care incearca sa asigure domnia legii. Faptul ca mai multi membrii UDMR sunt cercetati penal nu este pentru ca ei ar fi furat, inclusiv de la comunitatea locala, ci pentru ca ar fi etnici maghiari.
        Si lista poata continua. Daca maghiarii din Romania cad in capcana populismului lui Viktor Orban care le prezinta imaginea cetatii asediate, a maghiarului pe care forte oculte (Soros, tarile vecine, internationalistii) vor sa-l distruga, a maghiarului arogant, atunci o Transilvanie europeana nu va fi posibila iar ura va castiga. Iata si un aritcol pe tema cetatii asediate: https://www.hotnews.ro/stiri-international-22296564-imaginea-cetatii-asediate-cum-vrea-sistemul-orban-mentina-putere-ungaria.htm

        • Hans Hedrich says:

          buna seara,

          in principiu de acord cu punctele mentionate. (faza cu csiki sor mi-a creat indigestie in repetate randuri, din varii motive.)

          la care as adauga problemele nationalismului etatist din romania, asa cum le descrie raportul C.E., nationalism care genereaza de decenii problemele pentru maghiarii de aici si la care UDMR si orban reactioneaza semi-profesionist si partial inadecvat. din motive care imi scapa in detaliu, UDMR, in loc sa marseze pe implementarea legislatiei ddeja existente, generoase, se raliaza lui orban si se multumeste cu gesturi simbolice si face politici si gesturi pur simbolice (afisarea de insemne nationale etc.), in paralel cu enuntarea de noi proiecte (legitime si necesare, precum autonomia), dar care paraziteaza disutia pe celelalte teme si reduce maghiarimea din ardeal la secuii din harcov – cei din mures fiind deja “abandonati”, simbolic.

          politicile simbolice, chiar daca sunt legitime, nu imbunatatesc pe fond situatia magharilor si a convietuirii de aici, ci dau apa la moara nationalistilor romani, setati inca pe conceptii colonialist-acaparatoare, de tip antonescian-ceausist, cu toxicitate mare.

          este ca si cum ar fi o complicitate interetnica de ambele parti care produce voturi si joburi caldute pentre “reprezentantii” UDMR si a nationalistilor romani. dan tanasa ar culege capsuni in almeria in loc sa soarba cafea si sa scrie bloguri la madrid, daca s-ar merge pe implementarea normelor deja existente.

          o seara placuta

          • Zimbru says:

            -De acord in mare masura. Mai ales ca problema generala a Romaniei este ca nu se aplica intodeauna legea. La fel de acord cu politicile simbolice care pana la urma nu imbunatatesc concret situatia.
            Desi in ceea ce ii priveste pe cei da la UDMR si pe Viktor Orban cred ca sunteti complezent cand vorbiti de semi-profesionalism, este mult mai grav. De ce nu scrieti mai des astfel de articole care sa dea o viziune de ansamblu, caci asa cum afirmati si dvs greselile se fac de ambele parti? Cand o convietuire interetnica nu este ideala, de obicei cauzele trebuie cautate in ambele parti. De aceea cred ca ar fi corect ca in articolele dvs sa scrieti si despre greselile facute de UDMR, Viktor Orban, PPMT, Tokes etc.
            - Una din problemele comunitatii maghiare este si faptul ca nu are niciun partid ok. UDMR-ul este asa cum este, iar celelalte doua PPMT si Partidul Civic maghiar sunt partide cu accente extremiste (e.g. Laszlo Tokes apropiat al lui Vikor Orban este si membru fondator PPMT).
            - In peisajul partidelor romanesti au aparut miscari noi, care merg in directia buna. Iata avem partide ca USR-ul care sunt facute din alt aluat. De ce partidele maghiare din Romania nu evolueza catre un USR (in Romania) sau un Momentum (in Ungaria)? De ce nu exista niciun partid comun romano-maghiar?
            -In ceea ce priveste autonomia Tinutului Secuiesc, as putea spune ca intr-o lume normala, nu ar avea de ce sa fie o problema. In contextul geopolitic actual, autonomia este o solutie extrema (si aici nu vorbesc despre faptul ca este sau nu constitutional, despre situatia generala descrisa de rapoartele ONU si ale Consiliului Europei care nu pun autonomia in contextul geopolitic actual). Problema este ca statul vecin spune ca doreste ca aceasta autonomie sa fie un prim pas catre altceva, catre o eventuala secesiune, si atunci este normal ca noi toti sa ne intrebam daca acest proiect e cu adevarat oportun.
            Seful statului vecin, Dl Viktor Orban a zis asta vara la Baile Tusnad, ca isi “doreste autonomie in loc de ceva mai bun”. Ce inseamna in loc de ceva mai bun? O astfel de declaratie, facuta de catre un sef de stat este un mesaj clar ca nu putem avea o discutie pe aceasta tema in astfel de termeni, caci dorinta nu este cea de autonomie ci este alta. La asta adaugati primari ca cei din Sfantu Gheorghe care nu lasa asociatiile culturale romanesti sa desfasoare spectacole de muzica in oras, desi acestea nu au nimic politic sau nationalist. Cum ar arata un Tinut Secuiesc in care am avea asemenea “lideri”, ce s-ar intampla cu comunitatea romaneasca care oricum scade drastic acolo?
            - La asta mai adaugati si factorul economic. Toti locuitorii Ardealului vor in primul rand sa traiasca mai bine, or nu sunt sigur ca proiectul de autonomie asa cum este propus acum de catre UDMR le va permite locuitorilor acest lucru. Cele doua judete HarCov sunt oricum izolate economic, sunt cele mai sarace din Transilvania si chiar mai sarace de cat judetele moldovenesti din jur. Astazi regiunea este ocolita de investitorii straini, primeste printre cei mai putini turisti straini din toate judetele din Transilvania, in ciuda atuurilor sale. O astfel de regionalizare pe criterii etnice ar duce catre o si mai mare izolare a regiunii. Cred ca solutia ar fi mai degraba un fel de “New Deal”, investitii masive ale statului in infrastructura (autostrada cu Moldova, drumuri judetene bune) care sa faca regiunea mai atractiva din punct de vedere economic. O alta solutie ar fi reabilitarea corecta a patrimoniului istoric astfel incat sa creasca atractivitatea turistica (am in minte exemple ca Valea Zalanului, Castelul Kalnoky din Miclosoara etc.)

  2. observatorul says:

    Doua stiri

    1.
    Consilierii jude?eni din Timi? au adoptat declara?ia de reunire. Ce solicită parlamentelor din România ?i Republica Moldova Consilierii jude?eni din Timi? au adoptat, astăzi, o declara?ie simbolică prin care î?i arată sprijinul fa?ă de demersurile autorită?ilor din comunele, ora?ele ?i raioanele din Republica Moldova de a adopta rezolu?ii prin care solicită reunificarea cu România. După un vot simbolic, consilierii jude?eni au semnat declara?ia de reunire. Iată textul integral al declara?iei Având în vedere legătura istorică adâncă dintre românii din România ?i cei din Basarabia (actualmente Republica Moldova), care din punct de vedere istoric, lingvistic, cultural ?i religios sunt unul ?i acela?i neam; În virtutea principiului egalităţii între popoare ?i a dreptului acestora în autodeterminare, prevederi stipulate în articolul nr. 8 din Actul final de la Helsinki, (în vigoare din 13 august 1975) care stipulează că toate popoarele au mereu dreptul în deplină libertate să-?i hotărască, când ?i dacă doresc, statutul politic intern ?i extern, fără ingerinţe exterioare ?i să î?i urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială ?i culturală; În conformitate cu Declaraţia Parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov ?i consecinţele acestuia privind ţara noastră din 24 iunie 1991 prin care afirma hotărât poziţia sa de a aborda cu deplină responsabilitate această problemă. În acest sens solicită Pre?edintelui ţării, Guvernului României, tuturor forţelor politice din ţara noastră să acţioneze în spiritul acestei declaraţii, în vederea îndeplinirii năzuinţelor legitime ale populaţiei din teritoriile române?ti, anexate cu forţă în urma întelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Luând act de Rezoluţia nr. 148 adoptată de Senatul SUA la 28 iunie 1991 care prevede că Guvernul SUA trebuie: Să susţină dreptul la autodeterminare al poporului Moldovei ?i al Bucovinei de Nord,(ţinuturi) ocupate de Uniunea Sovietică, ?i să emită o declaraţie cu acest scop si Să susţină eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei pentru a negocia în mod pa?nic, dacă aceasta le este voia, reunificarea României cu Moldova ?i cu Bucovina de Nord, după cum s-a stabilit în Tratatul de Pace de la Paris în anul 1920, în normele predominante ale dreptului internaţional ?i în conformitate cu Principiul 1 al Actului Final de la Helsinki; Con?tientizând faptul că pentru a îndrepta ororile trecutului ?i pentru a restabili adevărul istoric în spatiul carpato-danubiano-pontic nu există o altă soluţie mai bună decât cea a reîntregirii neamului românesc; ?i ţinând cont de faptul că dezvoltarea spirituală ?i naţională a ţinutului nostru este posibilă numai în cadrul marii culturi românesti; CONSILIUL JUDEŢEAN TIMI? Î?i exprimă solidaritatea deplină faţă de toate Consiliile Locale, Raionale ?i Judeţene din Republica Moldova ?i România care ?i-au afirmat deschis declaraţiile de reîntregire naţională; Îndeamnă toate unităţile administrativ teritoriale din Republica Moldova ?i România să urmeze cu încredere ?i curaj acest exemplu de demnitate naţională; Condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între Uniunea Sovietică ?i Germania nazistă la 23 august 1939, pact care a dus la anexarea Basarabiei de către URSS, la arestări ?i execuţii publice, la deportări în masă, la înfometare ?i la deznaţionalizare. Solicită Parlamentelor Republicii Moldova ?i României să emită o declaraţie comună privind REÎNTREGIREA ?ĂRII ?I A NEAMULUI ROMÂNESC după care să elaboreze ?i să aprobe în regim de urgenţă un pachet de legi privind REUNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, astfel: ,,Generaţia de azi are datoria morală de a lupta pentru acelea?i idealuri apărate cu preţul vieţii lor de înainta?ii no?tri. Poporul român nu poate sărbători Centenarul Unirii fără o parte din teritoriile române?ti care au făcut obiectul marii sărbători de la Alba Iulia, în 1918;Să facem tot ce stă în puterea noastră pentru reîntregirea ţării în anul centenar 2018.O sărbătoare adevărată a poporului român poate avea loc in acelea?i condiţii din 1918. Nu trebuie să uităm suferinţele trecutului, chinurile fraţilor, părinţilor ?i bunicilor no?tri care au luptat pentru pământul acesta românesc umilit prin lagărele sovietice, de unde unii nu s-au mai întors. Mai mult, împotriva voinţei lor, fraţii no?tri din Basarabia au fost rupţi de la trupul patriei istorice din voia lui Hitler ?i a lui Stalin. Prin prezenta declaraţie, ne asociem demersurilor primarilor din Republica Moldova(Basarabia) de a lupta împreună pentru recunoa?terea valabilităţii actului Unirii citit de bistriţeanul Iuliu Hossu, la 1 decembrie 1918. Ne exprimăm dorinţa de a sărbători împreună Centenarul Marii Uniri, fără ca pământul românesc să aibă graniţa la Prut.’’

    2,
    Autonomia Tinutului Secuiesc, respinsa in Comisia de administratie din Camera Deputatilor
    Proiectul de lege apartinand deputatului UDMR Kulcsár-Terza József-György privind autonomia teritoriala a tinutului secuiesc a primit un raport de respingere la comisia de administratie din Camera Deputatilor, singurii membrii care au votat pentru proiect fiind cei doi deputati UDMR. Initiativa propune revenirea la organizarea adminstrativa pe scaune, un presedinte, parlament si guvern propriu, iar limba maghiara recunoscuta ca limba oficiala pe langa romana.

    • Intrebari says:

      Comunitati locale din R. Moldova, dar si cei din Timis au adoptat “declaratii de (re)unire”.
      Sun ele justificate, legale?

      Adoptarea unor asemenea declaratii de 8reunire) cu Ungaria, sa zicem, in Secuime ar fi tolerate de catre societatea romaneasca si autoritatile statului.
      In conditiile egalitatii in drepturi, garantate de Constitutie, evident…

      :)

    • Dublu standard in politicile Ungariei says:

      1 Viktor Orban (FIDESZ): “Omogenitatea etnică” a Ungariei trebuie să fie unul dintre motoarele creşterii economice a ţării. Cum sa reusim asta? Mai întâi păstrând omogenitatea etnică. Acesta este genul de lucruri pe care le putem spune astăzi şi pentru care am fi fost executaţi în urmă cu nu prea mult timp, în măsura în care s-a dovedit că prea multe amestecuri antrenează probleme”

      2. Laszlo Kover (FIDESZ): Romania ar trebui sa aprecieze comunitatile maghiare din Transilvania. Romanii vor ajunge sa-si dea seama in viitor ca etnicii maghiari sunt, mai degraba, un avantaj decat un pericol.

  3. Nici maghiarii nu mai stiu ce inseamna antimaghiarism says:

    Un articol scris de Nagy Attila despre sociologul Horváth István, sau cand un maghiar se cearta cu un alt maghiar despre antimaghiarism :-) :
    “Sociologul Horváth István, directorul instituției naționale a cercetării problemelor minorităților din Cluj, consideră că s-a generalizat în România antimaghiarismul! Foarte interesant e că el amintește, printre „antimaghiarisme”, și faptul că, în județul Covasna, Protecția Consumatorului a amendat un magazin că nu etichetează marfa corespunzător pe raft, întâi în limba română, apoi în maghiară. Sau cazul unui supermarket cu sediul la Odorheiul Secuiesc, care a fost amendat pentru etichetare exclusiv în limba maghiară! El consideră, cu alte cuvinte, că aplicarea legii este un act antimaghiar! Cred că e vorba de o sensibilitate mult prea excesivă! Faptul de a fi nemulțumit că, după limba oficială, limba maghiară are, totuși, drepturi indubitabile, este dovada unui naționalism exagerat!
    Horváth apreciază ca fiind antimaghiarism și faptul că românii consideră excesive drepturile revendicate de unguri și secui! Dar nu cumva tocmai o astfel de atitudine revendicativă încurajează excesul?! Se consideră antimaghiarism chiar și faptul că presă română a comentat refuzul echipei de fotbal Sepsi OSK de a cânta Imnul României! Eu cred că acest refuz este o insultă gravă față de țară! Și e gravă pentru că cel mai sfânt simbol al unei țări este imnul țării! Iar această insultă mută, oare ce mesaj are către români?! E mesajul refuzului față de tot ce este românesc, căci imnul include în el, simbolic, totalitatea neamului! Un popor primitor, care se simte refuzat în propria țară, este obligat, iată, de o minortate, să și tacă! Adică românii, refuzați în propria țară, trebuie să accepte și cenzură din partea unui minorități, că să nu fie ei acuzați de antimaghiarism? Iar la urmă tot romanul să iasă vinovat?
    Un alt lucru pe care domnul Horváth îl consideră, de asemenea, antimaghiarism, este că s-au înmulțit în presă aluziile și referințele la crimele ungurilor. De pildă faptul că acuma au început să se cerceteze crimele armatei lui Horthy în Rusia, Ucraina și Bielorusia, unde, în urmă investigațiilor, s-a descoperit un număr de 100.000 civili omorâți. Număr care, după părerea cercetătorilor, ar reprezenta doar vârful aisbergului.
    Afirmațiile domnuluimi Horváth îmi amintesc de cenzura de pe la începuturile comunismului, când falsa prietenie între popoare a acoperit cu un văl de uitare crimele din timpul războiului. Din păcate, ungurii și secuii consideră că a refuza tot ce este românesc este corect și just, fiind formă lor de apărare a identității! Mi se pare însă că acele cercetări confirmă excesele naționalismului secuiesc și maghiar, susținut și de neohorthysmul guvernului Orbán! Unii, mai rigizi, consideră că acest comportament reprezintă – ceea ce eu nu cred – efectul nemijlocit al intervenției Ungariei în România. Nu cred, dar merită verificat.”

    • Intrebari says:

      Eu zic ca simt antimaghiarismul pe pielea lor, zilnic.

      Mai documentati-va din articolele publicate de dl. Hedrich, aici.

  4. prisecaru says:

    bună seara, tuturor!
    m-am întors din străinătate, mi-am pus la punct treburile, aşa că o să am iarăşi câte o mică fereastră pentru discuţiii. n-am uitat că sunt dator cu nişte răspunsuri d-lui hans hedrich. deocamdată, studiez ce s-a mai scris şi comentat aici.
    pe curând!

  5. Intrebari says:

    “Din dorinta fireasca de eliberare de sub regimul reactionar/conservator habsburgic, ungurii revolutionari, la cinspe martie pa’sopt, se celebrau pe ei insisi, uitand de restul lumii. Uitand si ei de restul lumii. Care rest al lumii incearca sa le aminteasca de atunci ca mai exista in tara si unguri, germani si alte nationalitati conlocuitoare.”

    Oare asa sa fi fost? Poate ar trebui sa acordam o atentie mai mare si sa intelegem cele 12 puncte din Proclamatia din 15 Martie…

    “…ca in Ardealul multietnic serbam anual arogantii si ignorantii… (maghiari – n.n.)… ”

    Oare asa sa fie?

    “… din dorinta fireasca de eliberare de sub regimul nationalist/asimilationist maghiar…”

    (Asta este o noutate pt mine, sa fi fost dreacul chiar atat de negru? In comparatie cu cine de ex.? Am mai auzit/citit de “tendintele asimilationiste” maghiare, dar…, prea multe dovezi convingatoare nu am gasit… Poate stiti mai multe Dvs. de ele, chiar as fi bucuros sa le aflu si eu…)

    Doresc sa va amintesc ceva, dl. Hedrich: timp de 800-900 de ani absolut toate comunitatile etnice ardelene s-au dezvoltat intr-o mica sau mai mare masura, cu bune, cu rele, cu certuri si neintelegeri, cu perioade pace si conflicte etc., cea ce este o realitate de netagaduit. Cel mai mult chiar in conditiile opresiunii acelui regim de care vorbiti.

    Eu vad aici o buba logica, un pic de subiectivism in afirmatiile Dvs, (cea ce in general nu va caracterizeaza deloc): in conditiile acelui “regim nationalist/asimilationist”, cum a fost fost posibil ca absolut toate etniile sa se dezvolte economic, cultural, politic, dar si numeric?
    Si cum a fost posibil ca nitel mai tarziu, in doar 100 de ani, totul sa se duca pe apa sambetei?
    Cea ce este un alt adevar de netegaduit…

    Cand privim si analizam trecutul, sa incercam sa gandim asa cum au gandit inaintasii nostri, in conditiile realitatii economico-politico-culturale de atunci. Acum societatea este dirijata de alte valori, si poate ni se pare ciudat ce atunci a fost f. normal si la locul lui… Cu bun simt si corectitudine putem depasii subiectivismul care ne poate duce pa carari aiurea.

    Cu stima.

    • Zimbru says:

      Ceea ce Dl Hedrich a scris in acest caz este corect. Poate ca nu stiati dar a existat un “regim asimilationist maghiar”, fapt care este recunoscut in mediul istoric mondial, singurele discutii care au loc sunt cele legate de intensitatea acestui fenomen. Iar acest lucru se poate demonstra prin cifre si prin date istorice cat se poate de obiective.
      Politica de maghiarizare a fost suficient de dura incat sa schimbe major proportiile etnice in Transilvania. Iata evolutiile populatiilor istorice din Ardeal inainte si dupa intensificarea regimului asimilationist (1867). Proportia populatiei romanesti a scazut drastic (sursa Wikipedia):
      - 1842: 62.3% romani, 23.3% maghiari, 11.9% sasi si svabi
      - 1910: 53.8% romani, 31.6% maghiari, 10.7% sasi si svabi
      Politica de maghiarizare s-a desfasurat pe mai multe paliere.
      Un rol important l-a jucat sistemul de invatamant. “Școlile fondate de biserici aveau dreptul de a educa în limbile minoritare. Aceste școli confesionale au fost înființate însă înainte de 1867, adică în circumstanțe socio-politice diferite. Clauza 38 din legea naționalităților Regatului Ungariei din 1868, specifica faptul că școlile confesionale puteau fi închise și înlocuite cu școli fondate de comune și sponsorizate de guvern. În realitate, majoritatea elevilor din aceste noi școli fondate de comune care erau vorbitori nativi de limbi minoritare erau instruiți exclusiv în limba maghiară. Numărul de școli cu predare în limbi minoritare au scăzut constant: în perioada 1880 – 1913, când numărul școlilor cu predare exclusivă în maghiară s-a dublat, numărul școlilor cu predare în limbi minoritare s-a înjumătățit.
      Rezultatul acestei politici a fost unul dezastruos pentru viața culturală a minorităților naționale. Acestea au avut de ales între două alternative: să renunțe la educația copiilor lor (din moment ce nu existau școli suficiente în limbile lor naționale) sau să îi supună intensului proces de deznaționalizare din școlile cu predare exclusivă în limba maghiară. Majoritatea celor puși în fața acestei alternative, au ales prima variantă, astfel încât, în anul școlar 1913-1914 spre exemplu, din cei 77.663 de elevi ai tuturor liceelor teoretice și reale, 82,6% erau maghiari, 7,3% germani, 5,6% români, 2,1% slovaci, 1,5% sârbi și 0,1% ruteni, iar din cei 251.534 absolvenți de 8 clase, 84,5% erau maghiari, 7,8% germani, 4% români, 0,9% slovaci, 1% sârbi și 0,1% ruteni.”
      Sistemul electoral: “Sistemul electoral de după 1867 din Regatul Ungariei era defavorabil minorităților. Conform legii electorale din 1874, care a rămas valabilă până în 1918, doar păturile mai înstărite, adică 5,9% din întreaga populație avea drept de vot. Acest procentaj excludea efectiv întreaga țărănime și clasa muncitoare din viața politică. Procentajul persoanelor cu venituri mici era mai ridicat în rândul etniilor ne-maghiare, cu excepția germanilor care erau în general mai înstăriți.
      Transilvania era cea mai defavorizată în ceea ce privește ponderea reprezentării populației sale în parlamentul maghiar. Astfel, cu cât o regiune era mai românească (din punct de vedere al numărului de locuitori), cu atât era mai slabă reprezentarea sa în rândul deputaților. Din totalul deputaților transilvăneni din parlamentul ungar, 35 dintre ei erau din partea celor 4 județe majoritar maghiare și a marilor orașe (în total 20% din populația Transilvaniei) și doar 30 dintre ei erau din partea a altor 72% din populație, care era în mare majoritate românească. Cu alte cuvinte, printre români era o medie de un deputat la fiecare 60.000 de locuitori, în timp ce printre maghiari era o medie de un deputat la fiecare 5.000 de locuitori.”
      Mai adaugati la asta si maghiarizarea prin biserica: De exemplu amestecul direct al oficialităţilor de la Budapesta în treburile interne ale Episcopiei şi Mitropoliei greco-catolice de Alba- Iulia şi Făgăraş, prin care, fără niciun temei religios, 83 de comune, sute de parohii şi zeci de mii de credincio şi români greco-catolici au fost scoşi de sub jurisdicţia Episcopiei şi Mitropoliei româneşti şi trecuţi, fără voia lor, la Episcopia ungurească, nou înfiinţată, de Hajdu-Duro, de alt rit şi cu altă limbă.
      Si sunt nenumarate alte fatete ale maghiarizarii.
      Iata deci o realitate crunta pe care o parte din istoriografia maghiara (franja ultranationalista) o neaga cu desavarsire.

  6. Intrebari says:

    … “dar a existat un “regim asimilationist maghiar”, fapt care este recunoscut in mediul istoric mondial… ”

    Iertat sa fiu, dar cea ce contine fraza de mai sus este o pura inventie de-al Dvs.
    Asa-zisul mediu istoric mondial, atunci se baza pe propaganda internationala a Iredentei Romane, cu exagerarile de rigoare… Si urmarea un singur scop politic.

    Ar fi bine sa aflati de faptul ca in perioada amintita romanii din Ardeal, si nu numai, au beneficiat de autonomie culturala, educationala, economica, confesionala etc., cea ce nu exista in Regat de ex., unde nici macar existenta minoritatilor etnice nu era recunoscuta, ca sa nu vorbim de drepturi.
    Lasati fabulatiile, numai tine cu linia “istorica” Xenopol-Iorga-ceausista-Aurel-Pop.
    Eu nu zic ca Austro-Ungaria a fost perfecta sau ideala pt romani sau alte minoritati, dar in comparatie cu Regatul si/sau restul Balcanilor, a fost un rai.

    V-as recomanda sa cititi si sa intelegeti legile vremii, si sa le comentati avand in vedere contextul de atunci. Poate ajungeti la o alta concluzie.

    • Zimbru says:

      Daca nu intelegeti ca politica de maghiarizare este o chestiune acceptata in istoriografia internationala nu aveti decat sa cititi macar acest articol de pe Wikipedia in Engleza: https://en.wikipedia.org/wiki/Magyarization#cite_note-ReferenceA-19
      Aveti acolo in jur de o suta de referinte istorice: autori britanici, maghiari, romani, slovaci, francezi, germani, finlandezi care au facut cercetari pe aceasta tema.
      V-am oferit date istorice, cifre, proportii, dar efectul ultranationalismului orbeste. Exista o franja a societatii maghiare care inca isi imagineaza ca Austro-Ungaria a fost un imperiu armonios si bland in care nu au existat politici asimilationiste si nationaliste iar nationalitatile au avut drepturi egale. Asta ma duce cu gandul la ceea ce Hans scria despre maghiarii de “la cinspe martie pa’sopt, (care) se celebrau pe ei insisi, uitand de restul lumii.”
      Cum explicati ca dupa accelerarea politicilor de maghiarizare proportia de romani scade de la 62.3% la 53.8% iar cea a maghiarilor creste de la 23.3% la 31.6% in decurs de 68 ani?
      Cum se poate avea o relatie interetnica sanatoasa daca persoane ca dvs nici macar nu recunosc ce a facut administratia maghiara in trecut, iar alti romani nu recunosc politicile nationaliste ale Statului Roman? Baza oricarei reconcilieri ar trebui sa fie deja o recunoastere a propriilor greseli din trecut si de o parte si de alta. Asa cum au facut Franta si Germania. Insa suntem la ani lumina in Ardeal, fiecare traieste in realitatea sa paralela.

      • Vărul Minciună says:

        Ii reprosati adesea d-lui H. Hedrich ca nu este echilibrat, ca prezinta lucrurile dintr-o singura perspectiva. Dar asta este valabil si pentru dumneavoastra. Incercati sa fiti mai putin partinic si sa va calibrati discursul spre o atitudine mai impaciuitoare, asa cum procedati la sfarsitul interventiei de mai sus. Mai incercati, poate veti reusi.

        • Zimbru says:

          Va mutlumesc pentru indemn. In acest caz am explicat doar ca maghiarizarea este un fenomen cunoscut si recunoscut la nivel international de catre istorici, deci oricine pune aceste fapte sub semnul intrebarii se discrediteaza. Acest lucru este valabil si pentru cei care afirma ca nu au existat politici nationaliste in perioada comunista de ex. Nu vad unde am fost partinic.

          • Vărul Minciună says:

            Pacat ca nu vedeti, de fapt, nu recunoasteti partizanatul. Felul in care abordati subiectul denota un mod de a trata unilateral fenomenul de maghiarizare. Acesta s-a manifestat intr-o perioada relativ scurta a istoriei si nu poate fi prezentat ca un fir rosu al relatiilor dintre romanii si maghiarii din Transilvania. Sunt istorici romani care au deja un punct de vedere diferit si care au caracterizat politica de maghiarizare din Transilvania ca o exceptie si nicidecum ca o regula a intregii convietuiri istorice dintre cele doua popoare. A se vedea lucrari semnate de Sorin Mitu si Marius Diaconescu.

          • Zimbru says:

            Pentru varul minciuna: Eu nu am spus ca fenomenul maghiarizarii ar fi durat o mie de ani sau ca ar fi fost un fir rosu al relatiilor dintre romani si maghiari, eu spun doar ca acest fenomen a existat si cat a existat a avut efecte foarte puternice (scaderea de la 62.3% la 52.8% a proportiei romanilor si cresterea de la 23% la 32% a ponderii maghiarilor) , iar persoane ca “intrebari” sustin ca acest fenomen nu ar fi existat deloc.

Counter created by lite 1.4