Sighişoara, amorul meu amar
Iata cateva impresii de la plimbarea mea de duminica trecuta pe Platoul Breite, binecunoscuta rezervatie de stejari multiseculari de langa Sighisoara.
Punctul de pornire: Orasul de Jos al Sighisoarei – cu vestita panorama a Orasului de sus, zis si “Cetatea” Sighisoara. Toate bune si frumoase…
…pana ce nu fotografiezi frumusetiile Sighisoarei cu un superangular – astfel incat impresia generala devine, subit, cu totul alta… In dreapta imaginii: monumentul “isteric” al “Casei CEC” + panourile unui santier ilegal, abandonat, patronat, pana nu demult, de Primarul Sighisoarei. Si toate astea in plin centru istoric.
Privind inapoi, de “Pe Groape”, catre periferia Orasului de Jos si asupra partii dosnice a Dealului cetatii.
Sighisoara rurala a gardurilor, cotetelor si microfermelor improvizate (Pe Groape)
Inceputul cararii, prin padure, de Pe Groape spre Breite
Dupa un urcus de aprox. 20 de minute se ajunge in varful dealului unde se continua circa 5-10 minute pe poteca, inainte sa se iasa pe Platoul Breite, cu stejarii.
Iar in drum ai sanse se te intalnesti cu catzelul de paza, infomatat si docil, al gardienilor Platoului…
Misterios: Panou de informare fara informatii. Sau o fi vreun touchscreen model mai ‘eco’? Nu m-am prins…
Inca un “touchscreen”, de data asta varat in santzul de langa drumul ce trece de-a lungul Platoului. Or fi fi deja atat de informati sighisorenii incat au perceput prezenta panoului ca pe o sfidare la adresa cunostintelor lor profunde despre biodiversitatea de pe Breite? Tot ce se poate!
Pana la al II-lea Razboi Mondial Breite fusese folosit, timp de secole(!) ca si pasune pentru vite si …porci, cei din urma fiind hraniti cu ghinda stejarilor… Prin acest tip de interactiune om-natura s-au format, in toata zona de sud/saseasca a Transilvaniei, mai multe zeci de asemenea pajisti ‘forestiere’ – Breitele fiind poate exemplul cel mai cunoscut.
Ca tot aminteam de al II-lea Razboi Mondial: Legenda spune ca armata germana intentionase sa construiasca aici o pista subterana de aterizare, insa, pana la urma, sovieticii aveau sa fie cei care au tras ceva foloase de pe urma Platoului, taiand numerosi arbori pentru a-i transporta sub forma de scanduri in URSS.
Comunistii au incercat aici (in zadar) sa cultive porumb, in schimb au construit in liziera Platoului un depozit de munitii ceea ce transformase Breitele pentru multi ani intr-o zona cu anumite restrictii de acces. Ah, da: Si cleptodemocratii de dupa 1989 au incercat la randul lor sa fericeasca Sighisoara – cu mult hulitul parc tematic Draculpark, proiect esuat glorios, in faza de planificare, prin 2003.
Se pare insa ca Breitele atrage si in prezent multe – prea multe? – energii negative…
Multi dintre stejarii vechi de secole fiind incendiati in mod deja “traditional” de cativa ani incoace. Pentru cresterea eficientei distrugerii, piromanii au pus-o in primavara anului 2012 de un incendiu de proportii caruia i-au cazut vitime nu doar arbori ci si flora si fauna din imediata apropiere…
fara cuvinte
Multi stejari ce cresteau, in urma cu cateva decenii, la marginea Platoului, au fost deja invadati si de-a dreptul sufocati de padurea de carpen si fag ce avanseaza rapid catre centrul Platoului.
Cand, intr-un final, arborii “gigantici” se prabusesc sub propria lor greutate, raman in urma trunchiurile cu diametre impresionante ce amintesc de un cimitor al elefantilor…
…in ale caror ‘cadavre’ misuna deja viata sub forma de viermi, omide si insecte ce vor urma sa hraneasca, la randul lor, pasarile ce traiesc/cuibaresc in apropiere,
Administratorii Platoului au plantat, in anii trecuti, impreuna cu elevi de scoala, numerosi puieti de stejar.
Dupa cum se vede insa, gardurile de imprejmuire sunt de foarte multe ori deteriorate sau chiar distruse, astfel incat se pericliteaza succesul actiunilor de plantare.
O pata de culoare – si un strop de optimism – in plina iarna: doi arbusti de macese langa un ‘schelet’ de stejar ars…
