Petiţie pentru gestionarea durabilă a deşeurilor in Cluj Napoca (text integral)

Petiţia societăţii civile clujene cu privire la gestionarea deşeurilor a fost înmânată domnului Mihai Seplecan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi a fost depusă la registratura Municipiului Cluj Napoca.

De asemenea, au fost contactaţi şi confirmaţi operatorii de salubritate şi alte autorităţi publice în vederea organizării, în cel mai scurt timp, a unei prime şedinţe a Consiliului Consultativ, care va implica cetăţeni, reprezentanţi ai sistemului informal de reciclare şi ai comunităţilor segregate din Pata Rât, decidenţi, experţi, operatori de salubritate, reciclatori, organizaţii neguvernamentale, universităţi.

Mai jos, vă invităm să cititi textul integral:

…………………………………………………………………………………………………………………………….

Către: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca
Către: Consiliul Județean Cluj-Napoca

Stimate Domnule Primar Emil Boc,
Stimate domnule președinte CJ Mihai Seplecan, 

Organizaţiile semnatare, active în domeniul protecţiei mediului şi drepturile omului, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la situaţia tot mai precară a gestionării deşeurilor în municipiul Cluj Napoca şi vă solicită adoptarea urgentă a unor măsuri legislative şi logistice menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor, încă nefuncţional, precum şi reducerea costurilor cu gestionarea deşeurilor în această perioadă de criză, în care deşeurile trebuie depozitate în alte judeţe, cu costuri suplimentare.

În colaborare cu experţi internaţionali, vă prezentăm soluţii viabile [1], implementate cu succes în alte oraşe europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe term scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului înconjurător, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Cluj. Fără considerarea solutiilor propuse, sistemul actual nu va putea atinge recomandările Uniunii Europeane, care solicită inchiderea tuturor rampelor neconforme pană in 2025. In plus, Parlamentul European a votat, recent, raportul “Eficienta Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară” [3], care prevede obiective obligatorii privind prevenirea generării deșeurilor, până în 2025; Obiective de 70% reciclare pentru deșeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deșeurile din ambalaje până în 2030; Reducerea cu 30% a deşeurilor alimentare până în 2025; Măsuri pentru a reduce masiv incinerarea deșeurilor, precum și eliminarea subvențiilor pentru incinerarea de orice tip (cu sau fără recuperare de energie); Propuneri legale obligatorii de măsurare a indicatorilor “amprentei” pentru terenuri, materiale, apă și carbon până în 2018 – primul pas spre eficienţa resurselor.

În acest context, propunem următorul set de strategii:

1. Constituirea unui Consiliu Consultativ (care să implice cetăţeni, reprezentanţi ai sistemului informal de reciclare, reprezentanţi ai comunităţilor segretate din Pata Rât, angajaţi din administraţie, consilieri locali si județeni, experți, operatori de salubritate, reciclatori, firme locale, organizații non-guvernamentale) care să participe la punerea in aplicare a setului de strategii prezentate, care să evalueze etapele critice, să redefinească termenele limită, să programeze şi să faciliteze implementarea soluţiilor. Este vitală transparența decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj, pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat;

2. Stabillirea unor ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani) şi mediu (până la 10 ani). Spre exemplu: 30% reducere a generării de deşeuri până în 2020, respectiv 50% până în 2025 (măsuri de reducere prezentate mai jos); 50% redirectare de la rampă a deşeurilor până în 2020, 80% până în 2025 (peste 200 de oraşe europene au reuşit să atingă ţinta de 80% redirectare de la rampă, prin soluţiile prezentate mai jos, in perioade cuprinse intre doi şi 15 ani).

3. Separarea deşeurilor municipale şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare). Propunem aprobarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care separarea la sursă să devină obligatorie, în municipiul Cluj Napoca.

4.Colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a deşeurilor, pe categorii, după următorul model: Miercuri, vineri și duminică – deşeuri biodegradabile; Luni şi joi – deşeuri reciclabile. Marţi şi sâmbătă – fracţia reziduală. Deşeurile sanitare, scutecele şi alte produse de igienă vor fi colectate alături de fracţia reziduală.

Deşeurile periculoase, electronicele, vor fi depozitate sau colectate, după caz, fie prin schemele existente, fie prin amenajarea unor spaţii de colectare speciale în cadrul “insulelor ecologice” prevăzută în SIMD. Solicităm interzicerea aruncării produselor periculoase, medicamentelor la coşul de gunoi sau în toaletă;

5. Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile sunt ridicate gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile şi compostabile, care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală. Sistemul se implementează în mai multe moduri: în unele comunităţi deşeurile reziduale sunt cântărite, în altele se alege dimensiunea containerului pentru fracţia reziduală, şi se plăteşte în funcţie de dimensiune.

Propunem varianta volumetrică în această fază şi solicităm colaborarea operatorilor de salubritate în vederea implementării acestui sistem de colectare, inclusiv cu operatorii deja existenţi de colectare deşeuri reciclabile din judeţul Cluj, care deţin instalaţii de sortare, pentru sortarea fracţiei reciclabile.

Propunem coroborarea cu amenzi pentru locuinţele care nu se conformează programului stabilit şi gratuitate pentru colectarea deşeurilor biodegradabile şi reciclabile (acestea pot fi valorificate de către operator). Separarea deşeurilor pentru compostare şi reciclare ar trebui să devină mai avantajoasă decât depozitarea acestora la rampă.

In Slovenia, sistemul PAYT a fost implementat astfel: locuitorii oraşului erau încurajaţi să aducă, materialele reciclabile, colectate separat, direct la un centru de colectare. Aici deşeurile erau cântărite, iar locuitorii erau răsplătiţi în puncte care se deduceau din factura lunară de salubrizare. In prezent, prin acest sistem se colectează aproximativ 30 de tone pe an, fără să fie nevoie de implicarea operatorilor de salubritate.

Solicităm încurajarea prevenirii generării deşeurilor în întregul sistem. Reducerea cantității de deșeuri și reutilizarea pot fi încurajate de legislația locală, astfel:

6. Impunerea comerciantilor de produse alimentare să elimine polistirenul extrudat în favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile;

7. Interzicerea comercializării pungilor de plastic de unică folosinţă, în favoarea pungilor reutilizabile, biodegradabile (nu oxodegradabile), hârtie reciclabilă, etichetate corespunzător;

8. Obligativitatea folosirii în şcoli, instituţii publice şi clădiri de birouri a paharelor, sticlelor, veselei, tacâmurilor refolosibile din porţelan, sticla, inox etc. (interzicerea paharelor, veselei, tacâmurilor de unică folosinţă);

9. Programe de susţinere pentru comercianţii care vând produsele alimentare la vrac, produse de uz comun refolosibile/biodegradabile (in special scutece);

10. Campanie de educare împotriva folosirii apei îmbuteliate in sticle de plastic (şi în favoarea apei de la robinet);

11. Colectarea la sursă a uleiului uzat si valorificarea de catre operatorii specializati;

12. Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atat in zona urbană, cat si in cea rurală.Studiile [7] arată ca deseurile municipale si asimilabile constau in proportie de peste 50% in materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin digestie aerobă si anaerobă. Totusi, in Romania nivelul de compostare in mediul urban este zero. Resturile alimentare şi alte materii organice nu generează doar un miros urât, ci şi metan şi levigat în rampele de gunoi. Deseurile biodegradabile pot fi tratate prin:

I. Digestia aerobă: Prin transformarea materiei organice în compost nu doar se evită utilizarea gazelor care se folosesc în mod obişnuit la producerea fertilizatorilor sintetici, ci se şi elimină eliberarea în atmosferă a acestor gaze, care provoacă încălzirea globală.

II. Digestia anaerobă şi conversia în combustibili bio: Digestia anaerobă centralizată, a materiei organice, colectate selectiv, rezultând biogaz; grăsimea poate fi colectată de la restaurante şi transformată în combustibil pentru vehiculele colectoare ale oraşului şi autobuzele hibrid.

Propunem obligativitatea colectării separate a deşeurilor biodegradabile în propria locuinţă . Colectarea resturilor de mâncare se face în recipiente de dimensiuni mici, cu capac. Opţiunea 1: Selectarea în propria locuinţă, colectare şi compostarea la domiciliu. Cetăţenii se vor înregistra într-un program special de compostare la domiciliu şi vor primi o ladă specială pentru colectarea şi compostarea deşeurilor. Îngrăşământul rezultat poate fi folosit în propria gradina sau valorificat după caz; Opţiunea 2: Selectarea în propria locuinţă, colectarea de către operatorul de salubritate şi compostarea la staţia de compostare a judeţului Cluj. Operatorul va colecta deşeurile biodegradabile, în zile separate, după modelul prezentat la punctul 2 (Compostare comunitară).

Propunem recompensarea asociaţiilor de la blocuri de locuinţe care produc compost în comun în mod organizat (utilizând compostul în spaţiile verzi dinter blocuri şi reducând necesitatea de transport şi tratare).

Program de asistentă gratuită pentru educaţia cetăţenilor cu linie verde de apel telefonic gratuit, ateliere, seminarii susţinute de experţi, materiale informative şi expertiză din partea ONG-urilor locale/în domeniu.

13. Înfiinţarea unui centru comunitar de Reutilizare, Reparare şi Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile Primăriei şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la rampa de deşeuri.Cetăţenii pot dona aici produse, materiale de care nu mai au nevoie. Acestea sunt reparate şi revândute la preţuri accesibile.Centrele vor colecta unelte, mobilă şi alte obiecte de la proprietari sau din clădiri vechi. Materialele de construcţie şi pentru renovări sunt o parte profitabilă a afacerii. Cheresteaua, cărămizile, garniturile sanitare şi ferestrele au o valoare mare la revânzare.

În Europa, avem cel mai mare ecoparc din lume, în Gothenburg, Suedia. Kretsloppsarken [4] este exemplul perfect de aplicare practică a ierarhiei “zero deşeuri”. Localnicii sunt educaţi în privinţa prevenţiei generării deşeurilor; reintroduce în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viaţa deşeurilor şi sortează în scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat şi refolosit. Centrul de “minerit urban” Kretsloppsarken produce 1.2 milioane de Euro/anual în beneficiul municipalităţii Gothenburg.

14. Recunoaşterea oficială a Centrului de Cercetare Independent pentru Zero Risipă, înfiinţat de societatea civilă şi susţinut de către cetăţeni, în vederea monitorizării, evaluării şi îmbunatăţirii programului prin maximizarea ratei de recuperare a materialelor reutilizabile, reciclabile şi a celor destinate compostării, dar şi în scopul influenţării industriei pentru reproiectarea produselor/materialelor astfel încât acestea să fie durabile, non toxice, compostabile, să poată fi reparate sau reciclate.

15. Tratarea deseurilor mixte (fractie reziduala) prin Recuperare Mecanica si Tratament Biologic (Mechanical Recovery, Biological Treatment) – MRBT ,cea mai bună metodă de a gestiona deşeurile reziduale, pentru a reduce riscurile pentru sănătatea publică şi pentru mediu [8], utilizat pe scară largă în Europa, tehnologie de tratare prealabilă a deseurilor mixte înainte de a fi depozitate în rampe. În cadrul acestui proces reziduurile sunt prima dată analizate, pentru a recupera materialele care ar mai putea fi reciclate, apoi fracţia organică este stabilizată prin tratament biologic (compostare sau descompunere anaerobă, urmată de stabilizare aerobă). Scopul este acela de a crea o masă inertă de deşeuri reziduale care să producă foarte puţin sau deloc gaz odată îngropată în rampa de gunoi, reducându-se astfel impactul asupra mediului. 

Unul dintre rolurile Centrului de Cercetare este analiza fracţiei reziduale, fie la statia de sortare a deşeurilor reziduale, unde se desfac sacii iar conţinutul lor este răsturnat pe benzi transportoare, fie in cadrul MRBT. Obiectele de oţel sau fier sunt extrase de către un magnet. Restul deşeurilor ajunge, pe benzile transportoare, la personal instruit şi bine echipat, care selectează deşeurile voluminoase, reciclabilele cele mai valoroase (cum ar fi ambalaje de băuturi care se returnează, pentru garanţie) şi deşeurile toxice. Fracţia de materie organică murdară – de exemplu nisipul pisicilor, scutecele sau resturile alimentare neseparate – ajunge neatinsă la capătul benzii transportoare. Apoi este mărunţită şi stabilizată biologic, printr-o a doua operaţie de compostare. De asemenea, produsele, materialele care nu pot fi reparate, refolosite, reciclate sau compostate sunt propuse spre reproiectare.

Acest sistem, MRBT urmat de depozitare, ajută la obţinerea unei rate de 87% deturnare/redirectare de la rampă. Pentru acest rezultat se combină cele 70 de procente din separarea la sursă a materialelor reciclabile şi compostabile cu alte 17 procente din recuperarea altor reciclabile, prin sortarea mecanică a resturilor şi reducerea umidităţii şi carbonului în urma descompunerii aerobe a reziduurilor.

16. Implementarea unor strategii în vederea optimizării proiectării industriale – o proiectare pentru sustenabilitate, producţie „curată “şi obligativitatea producatorilor de a adopta Responsabilitatea Extinsă Individuală (iar nu colectivă) a Producătorului. Solicităm programe locale care să susţină reproiectarea materialelor/produselor, care nu sunt reciclabile sau compostabile, prin cţiuni/campanii locale pentru a încuraja proiectarea ecologică a acestora;

17. Utilizarea unei platforme temporare pentru depozitare intermediară în rampă, ţine sub control ceea ce ajunge în rampă – cu ajutorul unităţii de sortare a fracţiei reziduale şi a Centrului de Cercetare Independent pentru Zero Risipa, poate fi eliminată aproape in totalitate depozitarea în rampă. O platforma de depozitare intermediară ar trebui să se ocupe de ceea ce nu se poate reduce, reutiliza, recicla, composta sau reproiecta din sistemul de producţie. În prezent, aceasta înseamnă circa 15% din totalul volumului de deşeuri municipale şi asimilabile.

18. Solicităm cu prioritate implicarea comunității segregate din Pata Rât [8] în unui sistem de management al deșeurilor, locuitori în marea majoritate romi, adesea marginalizați şi defavorizați, în ciuda importanței muncii lor de colectare selectivă, dar care s-a petrecut până recent în condiții extrem de toxice și fără să țină cont de costurile sociale. Scopul unei strategii îmbunătățite este de a a crea mai multe locuri de muncă în mai multe centre de reciclare decât în rampă în curs de amenajare lângă Pata Rât, în urma unor negocieri transparente cu locuitorii din cele patru comunități din Pata Rât și cu reprezentanți ai societății civile. În general, solicităm mai multă transparență decizională și consultări publice cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj, pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum.

19. Solicităm interzicerea incinerării deşeurilor municipale şi asimilabile, fără sau cu recuperare de energie, prin HCL, intrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător.

Măsurile legislative pot fi implementate în termen scurt, în timp ce măsurile logistice pot fi implementate într-o perioadă de 3 luni până la doi ani. Setul de strategii propuse:

  • va reduce generarea de deşeuri şi va maximiza reciclarea;

  • va crește puterea comunității şi va creea locuri de muncă sustenabile, locale şi autonome;

  • va contribuii la tranziția spre economia circulară prin reintroducerea in circuit a produselor/materialelor, proiectate pentru a fi reutilizate, reparate sau reciclate;

  • va duce la eliminarea treptată a depozitării deseurilor la rampă, alături de reducerea semnificativă a emisiilor toxice asociate cu aceasta;

  • va contribui la conservarea resursele şi implicit va reduce gazele cu efect de seră;

  • va avea impact pozitiv asupra dezvoltarii turismului.

În speranţa că sunteţi deschis spre implementarea soluțiilor detaliate mai sus, care vor duce la îmbunătăţirea reală a sistemului de management al deseurilor in municipiului Cluj Napoca și promovarea ca exemplu de bune practici, alături de alte orașe europene, vă oferim sprjijin și expertiză.

Cu stimă,

Semnatari:

  1. Asociaţia E-JUST

  2. Asociaţia Ecologistă Floare de Colt

  3. Asociatia Efectul Fluture

  4. Asociaţia Română de Permacultură

  5. Asociaţia Transilvania Verde

  6. Centrul Rațiu pentru Democrație

  7. Centrul de Resurse pentru Comunitate

  8. Clubul de Cicloturism Napoca

  9. Fundația Desire

  10. Fundatia Pro Roma

  11. SocialEast
  12. Societate Organizată Sustenabil (SOS)

Bibliografie

[1] Paul Connett, The Zero Waste Solution. Untrashing the Planet One Community at a Time, Chelsea Green Publishing, 2013;

[2] Sistem de Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj http://clujulcolecteazaseparat.ro/wp-content/uploads/acest-document.pdf

[3] Raportul “Eficienta Resurselor: Tranzitie spre Economia Circulara”http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/documents/envi/pr/1055/1055309/1055309en.pdf

[4] Vizita pe teren, iulie 2013, Kretsloppsarken Ecoparc, Gothenburg, Suedia

[5] San Francisco, cu o populaţie de aproximativ 800,000 de persoane, recuperează 77% din deşeuri, depăşind primul obiectiv de 75% până în 2010 şi apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deşeuri, până în 2020, fără depozitare la rampele de deşeuri şi fără incinerarea deşeurilor (cu sau fără recuperare de energie).

http://www.ecomagazin.ro/san-francisco-este-cel-mai-mare-oras-zero-wastezero-deseuri-din-lume/

[6]Studiu de caz: Hernani, Vizită pe teren Zero Waste România, 2012

[7] Informare de presă “Vizită de lucru la staţia de transfer a deşeurilor Mihai Viteazu”

http://www.cjcluj.ro/vizita-de-lucru-statia-de-transfer-a-deseurilor-mihai-viteazu/

[8] What is the best disposal option for the “Leftovers” on the way to Zero Waste?

http://www.ecocycle.org/specialreports/leftovers

[9] Romii de la Pata Rât INVADEAZĂ deja Clujul!

http://www.ziardecluj.ro/romii-de-la-pata-rat-invadeaza-deja-clujul-de-ce-rampa-insemnat-timp-de-25-de-ani-cea-mai-buna-afacere-la-negru-din-cluj-si-niste-realitati-duhnind-bani-murdari

6 Responses to Petiţie pentru gestionarea durabilă a deşeurilor in Cluj Napoca (text integral)

  1. pas cu pas says:

    Sper sa reusiti sa faceti ceva, ca la cat de dezinteresati sunt unii, te astepti la orice.

  2. Sper sa ajungem si noi ca in alte tari.

  3. iosif pop says:

    Felicitari pentru efort si pentru solutii.Va sustin cu tot ce pot si va indemn sa fiti prezenti activ la dezbaterea publica din 12 aug.a.c. de la Primarie,ora 14,00.

  4. Valentina says:

    In sfarsit si ceva bun pentru Cluj Napoca. Sper sa realizati ceea ce v-ati propus.

  5. Pistruiatul says:

    Nu este o idee rea. Sper sa se si concretizeze acest lucru.

    • Jeg lurte ogsÃ¥ pÃ¥ hvilke undersøkelser han hadde gjort om foreldere først! Jeg og mannen diskuterte dette heftig i gÃ¥r – skal vi fordi vi tilfeldigvis har adoptert ett barn, risikere at TS tar kontakt med nabolaget, kollegaer og annet pÃ¥ forhÃ¥nd, for Ã¥ sjkke ut om hvilke foreldre vi er?!?!?!? Er det mulig?!?!? Men jeg lurer ogsÃ¥ virkelig pÃ¥ hvordan han har gÃ¥tt frem her!Merete.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Counter created by lite 1.4