Tinutul Secuiesc – la hotii din Plaiesii de Jos ma gandesc

(Varianta in limba germana aici>>> Deutsche Version hier>>>)

Reintors acasa dupa 3,5 zile de documentare intr-o localitate din sudestul Secuimii privind furtul de lemne si alte (multe) iregularitati si probleme serioase in viata publica. Ce mai, Estul Salbatic! Si totusi, de fiecare data cand vizitez  “orientul” transilvan, ma simt ca in concediu. Scapi de rutina muncii zilnice, scapi de Ardealul ex-sasesc si romanesc. Scapi chiar de …Romania – in “centrul Romaniei”!  Uuups… Da’ asa e! Secuimea – ultimul “canton” istoric al Elvetiei Orientale care si-a pastrat cat de cat vechea structura etno-demografica: foarte multi secui si foarta putini romani. Cei 90% secui din Secuime stiu cine sint si se pare ca vor sa fie/sa ramana ceea ce sint: un fel de unguri ce n-au fost unguri dar au devenit mai unguri decat ungurii.

Cateva ingrediente ale specificului Secuimii:  o natura (aparent) intacta, o asezare geografica relativ izolata in Carpatii Orientali, o populatie despre care am vorbit deja mai sus, cu mentalitate, temperament, folclor, muzica, bucatarie proprii, cu niste peisaje rurale, urbane surprinzator de intacte – mai cu seama in zonele mai izolate, cu o anumita bunastare muncita si neprimita cadou si cu o relativa deschidere spre nou si influentele vestice (de regula prin filtru ungar). Un amestec destul de reusit dintre vechi si nou, arhaic si modern. Vezi comuna Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz – undeva la jumatate de drum intre Miercurea Ciuc si Tg. Secuiesc. Un frumos si nu foarte cunoscut capat de lume – si, poate paradoxal, “localitatea hotilor de lemne”, despre care am scris deja si urmeaza sa scriu si in articolul de fatza.

Fara indoiala, Secuimea/Tinutul Secuiesc are acel “ceva” inconfundabil si cumva reconfortant pentru cel care este in cautarea exoticului si necunoscutului chiar in fata usii, in propria lui tara, poate la doar 1-2-3 judete distanta! Asa ca nu e de mirare ca, pe langa szekely (locuitorii “scaunelor”, adica a vechilor unitati administrative din Ardeal) in Secuime se intersecteaza, deseori pe traiectorii identitar-ideologice paralele sau chiar opuse, turisti din Ungaria in cautarea “granitei de 1000 de ani”, politisti, militari, jandarmi, SRI-sti, forte speciale si alti functionari publici adusi, de preferinta, din Moldova, tineri nationalisti iubitori de tricoloare si necunoscatori de istorie (adusi, de preferinta, din Bucuresti si/sau Buddapesta), pelerini catolici, echipe de hockey pe gheata, vanzatori-cumparatori de lemne – si, inevitabil, diversi shmekerashi, aventurieri si …reporteri.

Mari mai sint si Plaiesii astia de Jos! Numele sugereaza ceva cu trupe de graniceri (iata granita de 1000 de ani!), granita militara habsburgica. Ceva de genul… Si, nu intamplator, folclorul local stie a povesti despre faptele de haiducie ale betyar-ilor locali. Ultimii au intrat la pensie, mai exact la racoare sau sub pamant prin 1962, dupe niste “neintelegeri” cu autoritatile, cu ocazia infiintarii CAP-urilor. (Cooperativa Agricola de Productie de sorginte comunista – pentru cei care au deschis televizorul pentru prima oara dupa 1989).

La 10-20 de km est de Plaiesi incepe Moldova, un taram …frumos, fara dubii, dar foarte diferit de ce e aici. De cum e aici. Acolo incepe Estul, mare si aproape infinit. Estul strain si totusi …primitor, salvator pentru multi secui, cu diverse ocazii istorice. (Asa ca, dece n-ar primi in sec. XX/XXI si Secuimea in schimb cateva zeci de mii de romani din Bacau sau Vaslui?) …Secui, ceangai moldoveni, moldoveni catolici, romani – trecerea dintre etnii este lina, uneori chiar duioasa. Nu doar in “Tara Ceangailor” (csangofold) ci si in Kaszon! Secui, romani, tigani; acum 1 secol si evrei si armeni – avem aici de toate pentru toti. Si odata pe an vin in vizita si artistii de tyate natziile dye la Kolozsvar-Napoca, la deja cunoscuta sindrofie alternativ-creativa Minimum Party.

 

 

Zoom in: Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz – vazut de sus, de pe ‘hotar’. Parcelele nesistematizate sunt lucrate – peste tot in zona! Aici, munca asidua nu pare a fi nici chin si nici obligatie, ci un fel de chestie de bun simt – daca vrei sa suprvietuiesti iernile…

 

Cam prea bucolic si idilic, locusorul asta!, nu-i asa? Si nu pot sa spun decat ca DA, asa e!, din pacate!  Ca, ceea ce am auzit si ieri si alaltaieri de la localnici nu face decat sa-mi confirme imaginea destul de sumbra despre ce se petrece cu oameni de aici – imagine ce mi-o facusem cu ocazia primei mele sederi aici, in august 2012. Este pur si simplu dureros sa auzi de la localnici si sa te convingi apoi singur, pas cu pas, ca acest loc este dominat de o mana de oameni cu intentii si cu preocupari dubioase spre penale, oameni ce au instalat in comuna o adevarata retea de interese ilicite, compusa din padurari, politisti, afaceristi, functionari publici – unii dintre ei cu pile si relatii “la judet” si – va rog sa cadeti cu  totii pe spate de frica si de fiori masochisti – chiar si la …Bucuresti. Ioi! Uau! Istenem!
(Apropo: Secuii au o adevarata istorie a relatiior cu Bucurestiul ce dateaza de cateva secole, daca nu exagerez involuntar – relatie ce ar merita cercetata, cunsocuta si comunicata mai bine…)

Lasand gluma si etnologia/sociologia  la o parte, se pare ca problema “mafiei locale” de la Plaiesii de Jos este chiar una serioasa – devenita cronica -, deoarece incepuse sa apara imediat dupa revolutie, fara sa fi incercat autoritatile s-o rezolve cu adevarat…

 

 

 

 

 

 

 

 

Instantanee din Plaiesii de Jos (august, octombrie 2012) : 1. Un tractor grabit in drum spre padure, intr-o sambata dimineata. Noaptea se va intoarce incarcat, aproape sigur, cu lemn furat. Intr-una din surile din imaginea nr. 2 va fi apoi transformat in scanduri si dus din sat, dis de dimineata,  cu “TIR”ul. Totusi, cei care-si permit sa tina ‘marfa’ la vedere (foto nr. 3) nu sunt mafiotii “ai mari” ci sunt, din contra, foarte probabil, proprietari de drept ai materialului  In schimb, gaterele ilegale ale hotilor sunt de regula goale pt ca acestia nu-si permit sa tina material in stoc, fara acte.

De indata ce
voi fi reusit sa descurc itele celor aprox. 10-12 studii de caz/povesti mafiote “made in Kaszon” si voi fi editat+subtitrat si interviurile filmate, le voi prezenta aici en gros si en detail – cu nume, cu documente, cu tot. Pana atunci va invit sa va mai delectati cu cateva ‘carti postale’ “prea frumoase” din Plaiesii de Jos, jud. Harghita!

Era sa uit! O veste buna sau cel putin bunicica: Dupa ce cativa localnici fusesera in audienta la IPJ Harghita, in urma cu aprox. 2 saptamani, Plaiesii de Jos au trait prima razzie de politie din istoria recenta. Era si timpul – ca mai nou vad pana si extraterestrii cum se dezpadureste Romania. Si de atunci vine zilnic o comisie compusa din mai multi politisti pentru a investiga cele demult neinvestigate… Dar sa nu fim gresit intelesi: Asta nu inseamna automat ca unul dintre hotii de lemne padurari s-ar fi lasat de meserie… ;-)))

 

 

Cruce de lemn la rascruce de drum, pe hotarul din Plaiesii de Jos.

 

 


Tipic …si frumos: Cruci de fier forjat pe casele si surile din Plaiesi si din satele invecinate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Urmatoarele fotografii:
1.
Vackor (La para padureatza) – carciuma simpatica din centrul comunei (6 lei ciorba de fasole ca la bunica acasa!) - totodata bursa de zvonuri, centru de afaceri si “statie de imbuteliat” politistul local – desigur pe cheltuiala hotilor de lemne.
2. Tipic pentru zona asta – atipic pentru Tinutul Secuiesc: porti boltite zidite.
3. Parcul unei mici, chiar foarte mici (foste) statiuni balneare ce a apartinut Consiliului local. De aici se ducea apa minerala inca din sec. XVIII. La inceput de sec. XXI a pus insa mana pe ea un om de afaceri bine interconectat cu politicul (ghiciti de 3 ori cu ce formatiune politica des intalnita la guvernare in anii trecuti? ;-) – si totusi: unii localnici mai greu de cap nu pricep CUM a reusit sa concesioneze(?), sa cumpere(?) statiunea …fara licitatie publica, fara sa se fi anuntat in prealabil proprietarul – adica comunitatea locala.
4. Apa minerala naturala. In anii 50 se imbutelia si se comercializa sub numele de “Salvator”. Azi curge frumos si natural direct in parau – probabil pentru ca preferam sa bem apa cu clor de la robinet…

Posted by at 18/10/2012
Filed in category: Buerger & Rechte, Natur & Schutz, Politik & Wirtschaft, and tagged with: , , ,

2 Responses to Tinutul Secuiesc – la hotii din Plaiesii de Jos ma gandesc

  1. Anonymous says:

    nem kell az ojan embereket is belekeverni akik nem hibasok:::::talan meg kellene keresni az igazi tolvajokat……..

  2. hans says:

    @ Anonymous: teljesen igazat adok ebben! uzenetebol viszont azt ertem, hogy TENYLEG leteznek fatolvajok a faluban, pedig meg a polgarmester sem akarta igazan ‘bevallani’ hogy igen is vannak komoly problemak a falopassal! ha tudna egy-ket tippet adni, hogy kik lehetnek az igazi tolvajok, akkor szivesen utanna jarnek!

    udvozlettel,
    hans hedrich
    0752-616128

Counter created by lite 1.4