Activism si adevaruri incomode din Transilvania

Home » Kultur & Gut » Haideți la carnaval! O călătorie virtuală prin tradițiile mascaradei din întreaga lume

Haideți la carnaval! O călătorie virtuală prin tradițiile mascaradei din întreaga lume

…Sau, doar un alt mod de a vă invita la carnavalul eco-activist ”Taina iubirii – Arta vieții”, care se va desfășura la Băile Tușnad, Transilvania, România, în perioada 27 februarie – 5 martie, 2014. 😉

UN CUVÂNT FACE ÎNCONJURUL LUMII
Cuvântul ”carnaval” este de proveniență latină și este format din termenii: ”carne” (lat.) însemnând ”carne” și ”levare” (lat.) ”a lăsa”, care împreună semnifică renunțarea în a mânca (anumite produse alimentare) pentru o perioadă de 40 de zile înainte de Paști. (Îmi cer scuze pentru această introducere școlărească, dar a trebuit să încep cumva! 😉 ) Perioada carnavalului principal diferă de la an la an în funcție de data Paștilor. În 2014 săptămâna carnavalului – care nu este identic cu întreg sezonul de carnaval, ci doar cu perioada culminantă, cea spre final -, se desfășoara în perioada 27 februarie (marți) – 5 martie (Miercurea Cenușii), cu evenimente culminând în zilele de sâmbătă, duminică, luni și marți (Toate aceste zile poartă nume distincte precum denumirea de ”Mardi Gras” – ”Marțea grasă”.) Carnavalul ia final la ora 00.00 fix, când începe Miercurea Cenușii. Miercurea Cenușii este prima zi din perioada de 40 de zile (MA REPET: zi și zile!!!!!!!) de post dinaintea Paștilor.

Deasupra și dedesubt: Parade ale ”Școlilor Samba” în Sambadrom în Rio de Janeiro, toate bine organizate, strălucitoare, comercializate și ”turistificate” și măști și costume superbe ale petrecăreților din Veneția.

RĂDĂCINI/ LOCURI/ TIMPURI
Mascarada și sărbătoritul colectiv par a-și avea rădăcinile în ritualurile de fertilitate și/ sau inițiatice din Egiptul Antic, care s-au perpetuat în Grecia și Roma: ritualul dionisiac, Saturnalia sau Bacchanalia, care apoi au fost integrate în circuitul religios al creștinismului timpuriu și prezervate până în timpurile moderne – în principal în țările și regiunile europene de cult creștin-catolic. Totuși, aceste forme de festivități se regăsesc și în țările creștin-ortodoxe, parțial și în Asia, precum și în culturile subsahariene. (Lista patrimoniului UNESCO înscrie ritualul Kankourang din Senegal/ Gambia ca unul asemănător ritualurilor din părțile Bucovinei, România.)

Deasupra și dedesubt: Africa este în Bucovina! (Sau invers?) Ritul Kankourang din Senegal și ritul Malanca din Crasna, Ucraina.

Astăzi avem tradiții de carnaval, care se păstrează vii în Europa catolică în locuri precum: Veneția, Basel, Colonia (Köln), regiuni precum Catalonia, Andaluzia, dar și țări precum Belgia sau Ungaria – dar și în Europa creștin-ortodoxă în Strumica/ Macedonia, Iambol și Pernik din Bulgaria.
Transilvania, Maramureș, Bucovina și Moldova din România pot fi văzute ca regiuni, unde estul și vestul Europei se suprapune, probabil și în tradițiile specifice carnavalului.

Aleargă, Lolă, aleargă! – La începutul lunii februarie, lolele (germ. “Urzeln”) din Agnita, sudul Transilvaniei “alungă” iarna cu ajutorul bicelor, gogoșilor și a unui…. ”urs”.

Ku Klux Clan? Nu, Kukeri din Bulgaria (Pernik, Karlovo, Smolyan)

Și mai mulți Kukeri? Nu, busó, (croat. bušari) în Mohacs, sudul Ungariei, comitatul Baranya (lângă granița cu Croația și Serbia)

Carnaval în Strumica, Macedonia

Exportat de către spanioli, portughezi și francezi pe continentele americane, tradiția carnavalului a prins rădăcini în anumite state din sudul Statelor Unite ale Americii (Coasta de Est) precum: New Orleans/ Louisiana, Mobile/ Alabama), dar și pe Insulele din Caraibe (Jamaica, Haiti, Trinidad și Tobago) și America Latină (Salvador da Bahia, Rio de Janeiro/ Brazilia). Carnavalul din Brazilia și Insulele din Caraibe a înflorit și și-a păstrat poate cel mai mult din caracterul și scopul original, acela de a detensiona și poate chiar suspenda convențiile social-politice pentru ca energiile individuale și colective să se dezlănțuie o dată pe an.

Iconic precum în Rio sau Veneția (dar și mai ironic)… Mardi Gras – adica ‘Marțea Grasă’ în Cartierul Francez din New Orleans

Câteva explicații de ce carnavalul este încă ”neîmblânzit” și parțial încă o Bacchanalia în țările enumerate în paragraful anterior (ex. Jamaica): Aceste țări prezintă discrepanțe sociale mari, dar au și un istoric al sclaviei și mulți dintre locuitori au rădăcini culturale cu Africa (Senegal este o asemenea țară) Asemenea festivități devin astfel necesare pentru a putea păstra pacea socială și a face ”sistemul” să meargă mai departe. Unii ar putea spune că această festivitate a carnavalului a venit din două direcții diferite: Europa și Africa. Carnavalul acestor țări a împrumutat cadrul și abilitățile organizaționale de la rasa europoidă și vitalitatea și dependența de ritm, dans și muzică de la rasa africană. Carnavalul a primit astfel, prin acest mix aparte, un caracter ”creol”.

Carnaval & dans Calypso în Trinidad (pictură din 1838)

Carnaval & dans Calypso în Trinidad în zilele noastre: Sălbatic, vital și dezlănțuit ca întotdeauna

CARNAVAL ASTĂZI
Imaginea și percepția noastră referitoare la carnaval este formată de reportajele mass-mediei făcute în locuri precum Rio de Janeiro, Veneția, Colonia (Köln), dar și de propriile experiențe trăite în copilărie, când am participat la ”bal mascat” (”Fasching”, ”farsang”, etc.).
Și, cu toate acestea, ce este mai puțin cunoscut este faptul că NU carnavalul din Rio merită titlul ca fiind cel mai mare carnaval din lume, ci, se pare, cel din Salvador da Bahia, în nordul Braziliei, oraș denumit și ”Capitala africană”, ”Capitala muzicii”. În Salvador carnavalul durează o săptămână, eveniment la care participă sute de mii de oameni formând un circuit lung de 25 km. Carnavalul din Rio este mare și plin de farmec, dar mai mic și cu o durată mai scurtă.

Mare minune mare! Oamenii au atâtea părți ale corpului! Deasupra: Limbaj corporal explicit pe perioada carnavalului din Mainz/ Germania, iar dedesubt: Carnavalul – Bacchanalia din Jamaica și Mardi Gras din New Orleans.

Fund (în America de Sud) versus sâni (în America de Nord): Antropologii culturali ar trebui să fie mai ”în temă„, de ce anumite culturi preferă anumite părți ale corpului…

Ceea ce este la fel de puțin cunoscut: Sunt multe alte locuri în lume cu o cultura a carnavalului extrem de bogată și vitală, precum ”Mas” → ”mascarada” din Port of Spain (Trinidad și Tobago), cu foarte mulți participanți și cu o organizare festivă elaborată, bine pusă la punct. Există diferențe semnificative între carnavalul din Rio de Janeiro, cel din Salvador da Bahia (Brazilia) și cel din Port of Spain (Trinidad), cele trei locații, care se declară având ”cel” mai mare carnaval din lume: Carnavalul din Rio este strălucitor și voyeur datorită mediatizării în toată lumea; Salvador de Bahia: tu ești carnavalul și carnavalul ești tu!; Trinidad și Tobago: viața este un carnaval, uită restul!

De asemenea, publicul larg nu știe mai nimic despre faptul că sunt o mulțime de orașe mici și sate în ”țările carnavalului”, în care cultura carnavalului este bine stabilită și înrădăcinată. Carnavalul nu reprezintă pentru localnici doar o modalitate în a se distra, ci și cultură. (Apropos, nu doar ”capitalele carnavalului” precum Rio, Salvador, Veneția au fost listate ca situri ale patrimoniului UNESCO, ci și evenimentele mai mici, precum cele din Mohacs, Ungaria și Santa Cruz de Tenerife.) Carnavalul este de asemenea și o formă de protest social (!) (Veneția în trecut, Trinidad), formarea unei identități (Trinidad, Agnita/ Transilvania), coeziune social (crearea de măști, repetiții și muncă de echipă pe parcursul a 10-12 luni pe ani (Rio, Bingen/ Germania), dar și o modalitate de a sprijini creșterea economică (În Trinidad, ”Mas”-ul contribuie la PIB-ul țării cu 2-3%, la o populație de 1,5 milioane.)

“Kinderkarneval”, carnavalul copiilor într-o biserică(!) în vestul Germaniei

Pictarea unei măști de “Urzel”/”lole” în Agnita

Fuga Lolelor/Urzellauf în Agnita, România

Locațiile de carnaval – în special cele mediatizate și comercializate, au trăsături specifice, care le fac unice: Măștile și costumele extrem de elaborate din Veneția; paradele, carurile alegorice și Samba din Rio; petrecerile de stradă din Salvador; discursurile politice din Cadiz și Colonia (Köln); măștile de monștrii, pline de fantezie din Mohacs/ Ungaria și costumele de lolă (nu-mi vine throttle in romana) și bicele din Agnita.

Lucrând la figurile unui ”car alegoric” specific carnavalului “ în Samba City, “Orașul carnavalului” din Rio.

Carnavalul stradal în Salvador da Bahia: Record mondial? Un chef gigantic in strada, lângă camioanele cu muzică. Un total de 2 milioane de participanți formează un circuit lung de 25 km pe parcursul a șase zile, de la 5 dupămasa la 5 dimineața.

Carnaval în Cadiz, o parte din patrimoniul intangibil UNESCO.

In vino veritas. Un “Buettenredner” (“Vorbitor de butoi”) în Ruelzheim, Rheinland-Pfalz îți spune adevărul pe care niciodată nu ai vrut să-l ști..

O PRIVIRE ASUPRA EUROPEI
Aici aveți o listă cu locațiile mai cunoscute:
EUROPA DE VEST:
BE: Carnavalul din Binche, Carnavalul din Aalst (ambele listate în patrimonial UNESCO),
ES: Cadiz, Tenerife (→ ambele în patrimoniul UNESCO), Solsona/Catalonia
PT: Ovar, Lazarim, Madeira, Azores, (Tradiția “Mallassada” → gogoși care s-au răspândit cu emigranții portughezi în Hawaii), în timp ce Portugalia import elemente ale carnavalului din Rio.
DE: Colonia/Mainz
FR: Nice, Limoux, Dunkirk
EN: Notting Hill etc. (reimportat din Caraibe)

Din Africa în America in Europa. Carnavalul caraibean în Notting Hill (defapt un festival de vară, care nu are legătură cu carnavalul dinaintea perioadei postului)

EUROPA DE EST:
HR: Carnavalul din Rijeka (Rijeka Carnival), cu o afiliație Megleno-română datorită “Zvončari”, sau tradiției ”clopotarilor” din Žejane, un sat candva meglenoroman deasupra orasului Rijeka.
SLO: Carnavalul din Ptuj (Kurentovanje), care se pare că are elemente comune cu Carnavalul Mohacs din Ungaria și cu Fuga Lolelor din Agnita/ Transilvania.
HU: Busójárás din Mohacs are la origini – și chiar și azi – o tradiție croată (Šokci). Mohacs a fost înscris și pe lista UNESCO: Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity.
RO: Agnita/Agnetheln/Szentagota, Maramures, Bucovina. În Agnita se produce un fenomen unic. Un obicei saxon/ german, ”Urzelllauf” (Fuga Lolelor) a fost readus la viață de către localnicii români ai Agnitei, după emigrarea în masă a sașilor după anii 90. La finalul acestui eveniment participanții cântă împreună în română și germană ”Imnul transilvan” – un punct culminant emoționant al acestei sărbători.
UKR: Obiceiul Malanka în Crasna lângă Cernăuți, cu localnici români
MAK: Strumichki Karneval – în mod surprinzător un carnaval care durează de mult timp, de o calitate superioară, cu participanți din toată lumea
BG: Forme tradiționale de mascaradă sunt susținute în localități precum Iambol și Pernik
GR: Multe locații încă au carnavaluri anuale, inclusiv în orașul Tyrnavos (a se observa denumirea slavonă!) în centrul Greciei, care susține un festival anual al fallusului(!)
TR: Carnavalul grec din Istanbul/ Constantinopol a fost recent reluat: Baklahorani.

Nu te pune cu Zvoncari (la origine megleno-romani) din Rijeka!

ELEMENTE COMUNE ALE CARNAVALULUI
– consumul de carne până într-o anumită zi urmat de o perioadă de post; făcut de gogoși, (RUS: blinny pe perioada evenimentului denumit ”Maslenitsa”);
– dansat, cântat;
– făcut zgomot, strigat cuvinte specifice, formule ”magice” (Koelle Alaaf! și Helau! în Germania, Kaio! în Trinidad, Hiräii! în Agnita/Transilvania etc.);
– mascarada, costume;
– parade în spații publice;
– alegerea unui rege/ prințese al/ a carnavalului;
– arderea unei păpuși confecționate din paie pentru a alunga răul, iarna sau energiile negative (în mare parte în Europa)
– organizarea unui eveniment de către asociațile de carnaval sau primării
– pierderea continuă a semnificațiilor religioase și a ritualurilor
– o tendință de comercializare, în a face evenimentele “tourist friendly”
– perturbarea scurgerii timpului (aparent liniar) în viața umană și reconstituirea ”timpului circular” și a modelului ”ciclului vieții” prin ritm, muzică, suspensia codurilor legăturilor morale între sexe.
– critica adusă politicii și societății și răsturnarea simbolică a unor anumite coduri/ reguli sociale (sclavii devin regi și vice-versa, bărbații devin femei, etc.)
– funcția de (re)construire a identității, în mare parte în Europa Centrala și Europa de Est, dupa 1989.

ALTE DETALII CARE (NU) CONTEAZA
– Carnavalul, dansul și politica se întrepătrund deobicei: Ca un exemplu – Opernball-ul vienez, care are loc în Joia Carnavalului (27. 02. 2014) datează din 1814-15, de la Congresul de Pace de la Viena, organizat după finele războaielor lui Napoleon. Socializatul adiacent și evenimentele menite să clădească încrederea au fost folosite de către ”gazda” austriacă a conferinței cu scopul de a ajuta găsirea unei înțelegeri pe termen lung între partied.
– Carnavalul din Veneția a fost interzis sub domnia austriacă la finele secolului 18.
– Carnavalul din Cadiz și Tenerife interzis și redenumit pe perioada dictaturii din Spania. La fel s-a întâmplat și în Brazilia și Agnita (România) pe parcursul a câtorva ani pe perioada dictaturii comuniste; și în Trinidad pe perioada sclaviei (înainte de 1830)
– În 1980 s-a înființat Federația Europeană a Orașelor Carnaval (FECC), care conectează localitățile unde se desfășoară carnavaluri și tradițiile acestora în Europa
– Carnavalul aproape că a dispărut complet în țările și regiunile protestante. (nordul și estul Germaniei, Anglia, Suedia)
– În Trinidad un Institut al Carnavalului (Carnival Institute) a fost înființat cu 50 de ani în urmă, ca subdiviziune a Ministerului Culturii pentru a administra acest eveniment, care formează identitatea în această țară.
– UE a finanțat proiecte culturale și de cercetări despre carnaval – ca un semn că sunt interesați de acest fenomen. LINK

“Congresul danseaza!” Au existat vremuri când congresurile de pace se țineau …dansând. Un exemplu: Congresul de pace de la Viena, 1814-15, care a dat naștere faimosului ”Opernball” din zilele noastre.

“Alles tanzt Totul danseaza!” Elita rigidă și luxuriantă la Opernball, care are loc in Joia Carnavalului (27. 02. 2014)

CARNAVAL, MASCARADĂ ȘI NESUPUNERE CIVILĂ
Critica publică a regilor, autorităților (religioase) și a VIP-urilor, încălcarea regulilor și răsturnarea ierarhiei sociale a dat carnavalului întotdeauna o (oarecare) nuanță subversivă, de anti-sistem și uneori chiar anarhică. Astăzi (ecologiștii de stânga) protestele de stradă în Europa utilizează adesea clovni, tobe samba, dansuri, jocuri de rol, măști ”Anonymous” și/ sau alte metode amuzante, care în felul lor creativ, dar pașnic, sunt un protest împotriva ”sistemului”. Aceste metode se dovedesc adesea ca folositoare pentru a detensiona conflicte dintre protestatari și forțele de poliție sau oponenți ai protestatarilor.

Nu e de mirare că regimurile opresive și autoritare au încercat dintotdeauna să marginalizeze sau pur și simplu să interzică carnavalurile în anumite părți ale lumii, cum ar fi în Brazilia în perioada dictaturii militare, în Spania pe timpul regimului Franco sau în România sub conducerea lui Ceaușescu. Prin urmare, sărbătorirea colectivă și pașnică a naturii și vitalității umane pare să fie percepută prin definiție ca INAMICUL oricărei constrângeri ilegitime a unui stat sau grup de interes de orice fel.
Să formulăm pe o notă pozitivă: putem spune că sărbătoarea carnavalului revitalizează oamenii și societatea.

“Armată de clovni” în Germania

Protest ”Samba” în Bruxelles

Protest Samba la Roșia Montana (la tabăra europeană: “Reclaim the fields”, 2011)

CA UN FEL DE CONCLUZIE
Carnavalul (sau absența lui) exprimă ceva în legătură cu societatea, timpul și spațiul în care trăim. Carnavalul pare a fi ecoul societăților bazate pe tradiții și percepția lor ciclică asupra vieții, care și-au găsit expresia într-un ciclu anual ritmic, în conformitate cu natura, care în fiecare an moare și apoi renaște. Oamenii urmează ciclul naturii și reconstituie acest model. Astfel, carnavalul exprimă cunoașterea (uitată?), că noi oamenii suntem supuși acelorași reguli ale vieții precum toate creaturile vii.
Drumul circular al istoriei tradiției carnavalului de pe cele 3-4 continente și unele reimporturi în unele țări europene poate sugera că nu doar viața individului, ci și cea a societății în general, ca și cea a proceselor istorice, nu urmează niște sisteme liniare. Dimpotrivă, toate acestea par să traverseze faze circulare de evoluție și involuție/ dizolvare, urmate de o renaștere/ ”repornire”. Așa că, haideți să urmăm acest ciclu! Haideți la carnaval!

SURSA: National Geographic