Doina mistreţului (sau despre originea lifto-pagâneascã a doinei)…
de Dan Alexe, Bruxelles
Sursa text original aici>>>
Printre cele mai mari gogosi ale nationalismului cultural si printre cele mai pioase minciuni din istoria culturala a României se numara si unicitatea doinei… Nimeni, ni se spune, nu mai are asa ceva, nici genul muzical, nici numele… Se intelege de la sine: noi sintem oameni ai padurii, romantici si solitari, codru-i frate cu românul, etc… (ma rog, putin conteaza ca numele romanesc al padurii vine de la latinescul pentru „mlastina“, astea-s lucruri care se pot aranja).
Hasdeu contestase insa deja presupusa unicitate a doinei, arătând ca genul -dar si cuvintul- exista la alte popoare est- si indo-europene, la lituanieni si letoni: “daina”, trista lor muzica nationala !… Fara ca ei sa-si faca din asta un motiv de fală cosmică.
Lituanienii si litvanii, al caror imperiu paganesc s-a intins vreme de secole de la Marea Baltica la Marea Neagra, si al caror etnonim: litve a dat in româna „lifte (pagâne)“ ne-au lasat o gramada de urme in vocabular si moravuri, in special multe lucruri care tin de viata in padure. Asta incepe cu numele mistreţului – in letona astazi: mežacūka (fonetic: [mejţucă] porcul de padure). In româna „mistreţ“ e o adunatura de sunete fara sens… In letona inseamna, literalmente: porc de padure, de la „meža“, padure, care la rândul lui e indo-europeanul „medius“. E stiut in lingvistica si etnografie de mai bine de un secol ca pentru baltici, care au supravietuit izolati si protejati de paduri, padurea era ceea ce se situeaza la mijloc: medius – meža. Numele deformat in româna al mistretului vine de acolo (iar nu de la ridicole, inexistente si neatestate latinisme precum *mixturicius, cum inventase Sextil Puscariu in sec. XIX si cum a ramas pina astazi in dictionarele etimologice românesti).
Un alt argument e că „mistreț“ a fost intotdeauna un adjectiv definind porcul salbatic din padure la fel cum regionalul „măr mistreț“ definește merele pădurețe, care desigur n-au nicio legătură cu „mistrețul“. Ambele sintagme, atit cea legata de porcul salbatic, cat si cea legata de marul salbatic, trimit la o semnificatie a lui „mistret“ legata de padure… exact ca in letonul „mežacūka“…
Si, evident ca lituanienii si litvanii, care si-au intins imperiul pina la Marea Neagra, si care vreme de doua secole, 15-16, prin dinastia Jagellonilor, au stapanit jumatate din Europa, inclusiv Polonia si Ungaria, evident ca liftele pagâne au lasat pe la noi o solida influenta culturala: in primul rând doina!… „Daina“, acel gen muzical al melopeelor lente care este muzica nationala a balticilor :
http://en.wikipedia.org/wiki/Daina_%28Lithuania%29
Arheologia lingvistica in România mai are inca multe mlastini de traversat inaintea ei.
Impostorul acesta de Dan Alexe3 inventează FALSE teme. Ştie toată lumea că “doină” se află şi în lituaniană. De asemeni, cuvântul “dor”. Prin urmare, ce a vrut să demonstreze? Nimic! Aşa fac marxist-leniniştii! Inventează false dispute cărora apoi le prezintă “adevărul” frumos ambalat şi din unică sursă. Nu-i de mirare că publică pe această platformă cu titulatură, la rându-i, extrasă din publicistica bolşevică (“Veac Nou”).
Eu nu înțeleg cum traduci mistreț în letonă! Nu există acest cuvânt în limbile baltice, iar similitudinea cu let.mežacūka este interesantă, dar numai pe ghicite. De acord că porc mistreț înseamnă porc de pădure, sălbatic, dar unde-i tema asta *mistru ”pădure sau sălbatec”?
Un candidat bun ar fi lit. miškas (pădure, lemne). https://en.wiktionary.org/wiki/mi%C5%A1kas#Etymology
Ar putea fi un coradical dacă *mistru însemna desiș, pădure.
La fel probabil aveau traco-dacii și *giria (codru; Giridava), conform lit.giria.
https://en.wiktionary.org/wiki/giria#Lithuanian
Legat de influența culturală, nu intră în discuție. Poate se vor fi aflat în legătură directă daco-geții cu balticii în antichitate, dar nu și-n evul medieval, când sunt despărțiți de slavi.
Singurele lor contacte sunt sporadice, de obicei prin conflictele care implică pe moldoveni, aflați sub suzzeranitatea dinastiilor polono-lituaniene.