Din 1996 legislatia romaneasca le permite maghiarilor AUTONOMIE – dar nimeni nu pare sa stie asta…
Mi se pare senzational si penibil in acelasi timp; uluitor si totodata rusinos, revolutionar si …destul de banal – atat pentru reprezentantii statului roman cat si pentru reprezentantii maghiarilor din Romania! Din 16 octombrie 1996, data publicarii in M.O. a Tratatului de intelegere, cooperare si buna vecinatate intre Romania si Republica Ungara, maghiarii din Romania cat si romanii din Ungaria au dreptul, printre multe altele, si la infiintarea de INSTITUTII proprii cat si la anumite forme de AUTONOMIE:
CITAT art. 15/2 Tratat RO-HU
“(2) Drept urmare, pãrţile contractante reafirma ca persoanele la care se referã paragraful precedent au dreptul, exercitat în mod individual sau împreunã cu alţi membri ai grupului lor, de a-şi exprima liber, de a-şi pãstra şi dezvolta identitatea etnicã, culturalã, lingvistica şi religioasã. În mod corespunzãtor, ele au dreptul sa înfiinţeze şi sa menţinã propriile institutii, organizaţii sau asociaţii educative, culturale şi religioase, care pot apela la contribuţii financiare voluntare şi la alte contribuţii, precum şi la sprijin public, în conformitate cu legislaţia interna.” (sublinierile imi apartin – HH.)
Apoi, in anexa nr. 3 ce face parte integranta din Tratat si care contine celebra, in Romania candva mult hulita Recomandare 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, adoptata in 1993, mai precis in art. 11, se face referire la dreptul la autonomie si de statuturi speciale, in urmatoarele conditii:
CITAT art. 11/Recomandare 1201: “În regiunile unde sunt majoritare, persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice si teritoriale specifice si conforme cu legislaţia naţională a statului.”
Da, exista restrictii (conformitatea cu legislatia nationala, majoritate in anumite regiuni a “minoritatii”, cat si o interpretare inclusa la punctul 3 al anexei Tratatului ce exclude autonomia teritoriala pe baze etnice – CITAT: “Pãrţile contractante sînt de acord ca Recomandarea nr. 1.201 nu se referã la drepturi colective şi nici nu obliga pãrţile contractante sa acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritorialã bazatã pe criterii etnice.” Si totusi: In ciuda acestore restrictii, prevederile totusi ..EXISTA, sunt destul de clare si sunt cat se poate de benefice. Rezulta ca INSTITUTIILE si FORMELE DE AUTONOMIE pot fi infiintate si puse in functiune – chiar incepand de maine!
Bizar, nu? De tz ani si decenii asistam la acest circ despre necesitatea versus ilegalitatea unor forme de autonomie pentru comunitatea maghiara din Romania – cand defapt terenul este, din pdv. legal, pregatit de mult. Oare ce au facut, in toti acesti ani, nu doar oficialitatile romanesti ci, mai ales politicienii UDMR, PCM si PPMT? Cati or fi citit, inteles in detaliiu, memorat si promovat public aceste prevederi legale? Cred ca NICIUNUL dintre ei, pentru ca altfel nu-mi explic ce se petrece aici! Adica exista BAZA LEGALA pentru autonomie (incipienta) de aproape 20 de ani – si noi batem apa in piua, respectiv ducem batalii seculare pe frontul retoric si nu putini isi dau in cap, VIRTUAL, in mediul online, din cauza unui subiect demult transat, rezolvat si bifat din pdv. legal. Rasu-plansu! Dar de fapt ma bucur – nespus de mult! Atat de multi ne-am agitat, enervat si consumat atata timp pentru o problema – din 1996 cuasi INEXISTENTA!
Despre ce autonomie ar fi vorba, conform tratatelor? In mod clar despre AUTONOMIE CULTURALA – adica luarea de decizii proprii in domeniul culturii, educatiei si a folosirii limbii maghiare. Chiar daca statul roman nu se considera obligat ca, in baza Tratatului si a Recomandarii 1201 sa acorde autonomie teritoriala pe baze etnice, autonomia culturala si un set de drepturi lingvistice generoase ar asigura in buna parte stabilitatea numerica in timp a maghiarilor de aici, al caror numar scade in prezent de doua ori atat de repede cat cel al romanilor.
Inainte sa inchei, inca o remarca: “Pontul” cu privire la articolele din acest tratat l-am primit, cu totul si cu totul intamplator, astazi, citind un raspuns sec dar cat se poate de documentat, din 2013(!) al unui jurnalist din Ungaria (revista HVG), pe marginea scandalului fantomatic starnit in jurul lui Tokes Laszlo in acelasi an, cand a vorbit de statutul de protector pentru maghiari, ce ar trebui asumat de Ungaria – pseudoscandal ce l-a costat recent Steaua Romaniei, retrasa de catre presedintele Klaus Johannis… In acest comentariu din HVG, autorul Boszormenyi Jeno aminteste de prevederile din Tratatul dintre cele doua tari, care nu doar ca consfinteste statutul Ungariei (si al Romaniei) de “protector” al minoritatilor etnice maghiare si romanesti din tara vecina, ci aminteste si de prevederile EXPLICITE din Tratat si din anexa/Recomandarea 1201, mentionate mai sus.
Autorul conchide ca nu intelege de ce Tokes Laszlo batea, in 2013, la porti demult deschise si de ce Ungaria nu se comporta ca un adevarat protector al maghiarilor din Romania, cand are la indemana toate instrumentele necesare. Spre apararea UDMR: Conform articolului din HVG, proiectul de lege privind drepturile minoritatilor nationale, initiat de aceasta grupare politica dar “pierdut” undeva prin sertarele comisiilor de specialitate ale Parlamentului, ar urma sa reglementeze tocmai aceste drepturi consfintite de Tratatul cu Ungaria si de Recomandarea 1201. Articolul se incheie in felul urmator: “Portile sunt deschise, doar ca inca nu a indraznit nimeni sa paseasca prin ele.” Inchei si eu, cu propria mea “recomandare”: Atunci haideti sa pasim impreuna prin aceste porti larg …inchise!
PS: BRAVO, Romania, BRAVO, Ungaria!, ca ati facut – pe hartie – din timp, ceea ce trebuia facut! Haideti acuma sa si punem in practica tot ceea ce am stabilit, de comun acord, in urma cu nu mai putin de 20 de ani!
…………………………..
ACTUALIZARE 11. 03. 2016
1. Tratatul, evident, NU este un tratat de autonomie pentru minoritatile etnice din RO si HU – sa nu uitam ca a fost elaborat si semnat in 1996, de guvernul nationalist-postsocialist al lui Vacaroiu (cu PRM sau PUNR in Parlament la acea vreme. Si totusi, el contine si o sumedenie de alte drepturi (de ex. lingvistice) care, coroborat cu drepturile cuprinse in Chartele si Tratatele la care a aderat RO ulterior, ofera un cadru legal destul de generos – cu forme incipiente de autonomie locala “adecvata” si status special specifice minoritatilor.
2. Termenul de “institutii” educative, culturale si religioase se refera, foarte probabil, la institutii de invatamant si alte asemenea – dar poate fi interpretat, cumulativ, ca o institutie ce inglobeaza toate aceste obiective, devenind, eventual, o institutie politica ce coordoneaza activitati educative, culturale, religioase, deci ar deveni un fel de institutie politica autonoma (asa cum exista pentru nationalitatile din Ungaria).
3. Tratatul prevede si cooperarea celor doua tari in vederea dezvoltarii dreptului international privind minoritatile etnice si isi propuse sa integreze in legislatia nationala alte norme internationale specifice (art 15/11). Cu alte cuvinte, Tratatul este un punct de plecare si lasa loc la largirea setului de drepturi minoritare.
4. Tratatul stipuleaza explicit interdictia masurilor de asmilare etnica (art. 15/9)
5. Tratatul stipuleaza, prin anexa nr. 3 / Recomandarea 1201, explicit si absolut interdictia ingineriei etno-demografice (adica a schimbarii deliberate a raporturilor de populatie – deosebit de relevant in cazul Tg. Mures si Cluj)
6. Tratatul prevede cooperarea pentru prevenire/reducerii poluarii mediului si combaterea unor catastrofe ecologice (art. 10, 11 – relevant in cazul accidentului de la Baia Mare, in 2000, cand aceasta colaborare si informare NU a avut loc din partea Romaniei…)
7. Tratatul prevede masuri din partea statelor pentru combaterea prejudecatilor etnice/rasiale si pentru o mai buna cunoastere reciproca a grupurilor etnice (art. 13/1, 14, 15/6).
Cred ca este cat se poate de clar ca pe partea de implementare a Tratatului cat si a Chartelor si a Conventiilor cadru masurile au fost doar partiale – jumatati de masura, sferturi de masura sau masuri minime /cuasi imperceptibile, minoritatea maghiara din RO fiind expusa unor dezavantaje reale, multiple si cu impact pe termen lung pentru existenta si dezvoltarea sa (printre altele, scaderea ponderii procentuale la Cluj sub 20% si la Tg Mures sub 50% si mentinerea, mai ales la Tg Mures, Sf. Gheorghe, partial si la Arad a unui climat de ostilitate si suspiciune in legatura cu revendicarile legitime si manifestarile publice politice ale maghiarilor). Drept urmare, maghiarii ar avea suficiente argumente pentru a negocia, drept compensare si ca masura de restabilire/mentinere a increderii, o largire a cadrului legal pe viitor (cu includerea de forme de autonomie culturala si teritoriala, denumite ca atare), cat si implementarea consecventa a reglementarilor deja adoptate.
Nu stiam cele mentionate in articol.
Intrebare: cine si cum va obliga Romania sa-si respecte angajamentele?
Marsh in Ungaria!
“Modificări deliberate în compoziţia demografica a regiunii de implantare a unei minorităţi naţionale, în detrimentul acesteia, sunt interzise.”
Mă întreb cât de actuală mai este o asemenea reglementare, fie ea şi doar o recomandare, în condiţiile politicii Berlinului prin care sunt strămutate în masă populaţii pe teritoriul Europei. De exemplu, ar fi de acord dna Merkel cu interdicţia primirii de “refugiaţi” în Transilvania pe motiv de modificare a structurii etnice într-o zonă unde există minorităţi?
În cazul nostru discuţia e pur teoretică – ar trebui să fii nebun ca să susţii că guvernul român mai are măcar capacitatea de a coloniza Transilvania cu etnici români, darămite intenţia. Poate doar dacă-i ia cu arcanul de pe tot cuprinsul Europei, pe unde au plecat.
Singurul lucru care ar putea fi imputat este regionalizarea aiurea încercată de guvernul Boc, iar Boc nu ştiu de ce a vrut să comaseze Ţinutul Secuiesc cu restul de judeţe majoritar româneşti din Regiunea Centru – doar el e ardelean şi românii ardeleni se au ca fraţii cu maghiarii, nu? Doar n-o să cred că un român ardelean s-ar opune autonomiei maghiare.