Despre românizare, iredentism maghiar şi 15 perechi de bocanci… O expediţie arhivistică in trecutul judeţului Cluj
“Prefectura judetului Cluj (1923-1938)”, (LINK) carte scrisa de fostul subprefect al judetului, Zoltan Gyorke – iata lectura ideala de concediu pentru aceasta vara istorica 2014! Daca [nu] vreti sa stiti cum s-a efectuat ‘transferarea’ Transilvaniei din componenta sistemului politic-administrativ-social al Austroungariei in cel al Regatului Romaniei, atunci va invit sa [nu] cititi aceasta lucrare (de doctorat) bazata pe o temeinica explorare a fondurilor arhivistice ale Institutiei Prefectului judetului Cluj. (Insasi expeditia “speologica” a autorului in catacombele trecutului administratiei publice judetene clujene, pentru a aduce la lumina acea epoca indepartata si totusi prezenta, inca, constituie o premiera – si un efort stiintific laudabil care trebuie comunicat si care se cere fructificat de societate…)
Fiind vorba de o perioada istorica cruciala, disputata, zbuciumata – nu doar pentru Cluj si Transilvania, ci pentru intreaga Europa Centrala si de Est, aflata in plina “reconfigurare a traseului” istoric, aceasta carte de 220 de pagini, pe cat de sobra, descriptiva si lipsita de ornamentari, subtexte, tendinte sau agende de orice fel, reuseste sa-l proiecteze pe cititor intr-o lume neasteptat de familiara noua. In ciuda celor 80-90 de ani scursi de la evenimentele si actiunile intreprinse / deciziile luate de prefectii, subprefectii, primarii, jandarmii sau alti functionari publici ai judetului Cluj (de ambele etnii, maghiara si romana), temele, conflictele si abordarile/solutiile ni se par/sint, in continuare, de actualitate.
Cluj: fostul sediu al Comitatului (in perioada maghiara), fosta Prefectura a judetului Cluj in perioada interbelica, actualmente sediul Primariei. Sursa: Wikipedia)
Cititorul care se arunca curajos, cu capul inainte, in acest microcosm transilvan reconstituit din “hartie” de catre Zoltan Gyorke, se va regasi instantaneau spectator intr-un film istoric despre propriul trecut, avand ocazia sa afle, in detaliu, despre dilemele si ambiguitatile de ordin juridic si legislativ cu care se confrunta administratia publica in primii ani dupa 1918, despre politicile de romanizare ale administratiei publice din Transilvania, in ciuda promisiunior contrare, generoase, date la Alba Iulia, in 1 Decembrie 1918, despre frustrarile etnicilor maghiari si sperantele de revizuire a granitelor, despre actiunile Jandarmeriei pentru combaterea iredentismul maghiar, despre deceptii si nemultumiri ale unor functionari romani(!) fata de administratia centrala de la Bucuresti, despre masinile (defecte) si spatiile (somptuoase) din dotarea Prefecturii si, nu in ultimul rand, despre bocancii si chipiurile noi pe care Prefectura urma sa le comande pentru personalul angajat…
Cartea incepe cu cateva capitole introductive de istorie administrativa in provinciile care astazi alcatuiesc Romania urmate de informatii ample despre populatia si administratia din zona Clujului. Capitolele urmatoare trateaza in amanunt Prefectura judetului Cluj si activitatea prefectilor judetului. Partea care mi se pare cea mai dramatica incepe cu capitolul Activitatea politică a prefectului, de la pag. 155, urmata de capitolul De la propaganda la cenzura – unde puteti urmarii “live” conflictul ireconciliabil dintre cele doua ideologii nationale, maghiara si romana, care au dus, in 1940, la Arbitrajul de la Viena si impartirea Transilvaniei multinationale intre doua natiuni national(ist)e care s-au hotarat sa …divorteze.
In ciuda faptului ca este vorba despre o lucrare stiintifica (de doctorat) cartea iti da senzatia ca asisti la scene si scenete desprinse unele din filme istorice, altele din comedii de Caragiale sau din “Bravul soldat Svejk”. Cititorul de azi, expunandu-se, prin lectura, disputei aprige pentru hegemonia a doua etnii asupra Transilvaniei …frustrant de multietnice, are sansa de as e intreba: Daca traiam atunci resp. daca faceam parte din “celalalt” grup etnic/religios, atunci cum m-as fi raportat la evenimentele de atunci? Punandu-ne in situatia “celuilalt” acum 90 de ani, avem ocazia sa-l intelegem si sa-l simpatizam cu acest “celalalt” de langa noi (sau din noi insine 😉 ) din prezent. Intelegand mai bine Clujul/Kolozsvarul/Klasenburgul perioadei interbelice, cred ca intelegem mai bine pana si Transilvania de azi!
PS: Voi reveni cu o serie de postari la anumite capitole ale cartii lui Zoltan Gyorke…
CONCLUZIE
Ardeleni vechi si noi: “Prefectura judetului Cluj“, lectura obligatorie pentru voi!
LINK: Zoltan Gyorke: Prefectura judetului Cluj (1923-1938)
BONUS:Administratia clujeana interbelica
