Despre istoria oraselor din Transilvania, Moldova si Muntenia (culegere de texte)
RO: Va prezint mai jos o lista de articole stiintifice, aparute in revista Historia Urbana (Sibiu) si Ungarn-Jahrbuch (Muenchen), despre cum au evoluat istoria oraselor din actuala Romanie, de la fondarea lor pana in prezent. Documentele au fost descarcate de pe arhive online de istoriografie, precum CEEOL.com s.a. Lectura placuta!
DE: Weiter unten eine Textsammlung zur Stadtgeschichte auf dem Boden des heutigen Rumaeniens.
HU: Egy tudomanyos szoveggyujtemeny a mai Romania varosai tortenelmerol.
……………………………………………
Iasi, Jaszvasar, Iassy, sec. 17. Sursa >>>
Laurentiu RĂDVAN: Colonistii germani, fondarea oraselor din Tarile romane si metomorfozele istoriografiei romanesti din sec. al XX-lea
Abstract: “The present study seeks to analyze how Romanian historiography has approached the relationship between German settlers and the emergence of Medieval towns. For Transylvanian towns, historians have highlighted the decisive part played by colonists arriving from Central and Western Europe in the creation of urban centres. Research has been supported by a large number of sources, both varied and relevant. However, the Romanian Principalities display historical and historiographic differences in this respect, for several reasons. Historically, unlike Transylvania, the two Principalities had developed political institutions following a Byzantine model, while towns borrowed institutional features from Hungary and Poland. The particulars of the
urbanization process have thwarted the efforts of Romanian historians, especially since the available sources are not at all clarifying in this respect.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
OLASZ Gabriella: Istoriografia asezarilor secuiesti (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Abstract: “This paper summarizes the literature on currently inhabited Sekler. In the first part, it deals with “the theme as part of general works” from Anonymous to contemporary treaties regarding Transylvania, paying special attention to catalogues and collections of documents. The second chapter is about “works which present the Sekler region”; it is mentioned here general studies and those of special research areas, such as archeology and ethnography. Finally, the last chapter deals with “Monographs of places” revealing, in particular, studies on the evolution of main towns: Targu Mures, Odorheiu Secuiesc, Targu Secuiesc and others.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Loránd Benkő-Ádám T. Szabó: Die Szekler – Zur Siedlungsgeschichte einer ungarischen Volksgruppe – Istoria locuirii la secui
(sursa: Ungarn-Jahrbuch, 1986, 207-224, Muenchen)
Zum Urbanisierungsprozeß in den Szekler Staedten – Procesul de Urbanizare in orasele seuiesti
(Sursa: Ungarn-Jahrbuch, Muenchen)
Siedlungsmorphologische Erbschaftsanalyse in Szekler Doerfern
(Sursa: Ungarn-Jahrbuch, Muenchen)
Renate MOEHLENKAMP: Die Entstehung der moldauischen Staedte – Fondarea oraselor din Moldova -1
Fragment: “Damit man die moldauischen Staedte richtig einordnen kann, muß man sich die Frage stellen, ob es östlich der Karpaten eine Schicht städtischer Siedlungen schon in früheren Epochen gab, die derjenigen, der die mittelalterlichen SU!dte auf dem Boden des moldauischen Fürstentums angehören, voraufgingen. Wenn eine derartige ältere Tradition bestand, so gilt es zu klären, welcher Art dann – über Jahrhunderte hinweg – die Beziehungen zwischen älteren Formen städtischer Siedlung und den mittelalterlichen Städten war.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Fondarea oraselor din Moldova-II
Fondarea oraselor din Modova-II-2
Fondarea oraselor din Moldova-II-4
Fondarea oraselor din Moldova-II-5
Paul NIEDERMAIER: Evolutia retelei de orase in Transilvania medievala
Fragment: “Cunoaşterea evoluţiei reţelei de oraşe contribuie la explicarea unor fenomene foarte diferite ale trecutului, la inţelegerea legităţii unei serii întregi de procese. Abordarea acestui subiect face însă necesară precizarea, de la bun început, a trei aspecte: 1. Distanţele intre diferitele centre. Pe lângă parametrii geografici esenţiali habitatului uman, reţeaua oraşelor a fost influenţată decisiv de distanţa care se putea parcurge într-o zi; mergând călare, în condiţii normale, aceasta era de circa 60 km.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Gernot NUSSBAECHER: Contributii la istoria administratiei orasului Brasov in perioada medievala (secolele XIII-XVI) – 1
Fragment: “Istoria administratiei orăsenesti a Brasovului constituie un subiect de investigatie, care pina in prezent nu a fost înca tratat în ansamblu. De aceea, ne-am propus sa abordăm această tema, care prezintă interes ndeosebi pentru istorici si arhivisti, pentru cunoasterea mai bună a institutiilor medievale precum si a izvoarelor istorice fn legătură cu activitatea lor.” (Sursa: Historia Urbana 1994)
Gernot NUSSBAECHER: Contributii la istoria administratiei orasului Brasov in perioada medievala (secolele XVII-XVIII) – 2
Fragment: “Administrajia orasului Brasov, la inceputul secolului al XVII-lea era exercitata de magistratul orasului si de comunitatea centumvirala. Folosim termenul de „magistrat al orasului” – care s-a incetajenit la Brasov si in alte orase din Transilvania, fiind sinonim cu „sfatul orasului”, „consiliul orasului” sau „senatul orasului” – pentru organul colectiv de conducere al orasului, alcatuit din judele primar, villicul orasului si 16 senatori. Magistratul in plenul sau era autoritatea suprema a orasului in problemele de administratie, ordine publica si economia orasului. In aceasta calitate el emitea hotarari (senatus consultum) obligatorii pentru locuitorii orasului si avea competenta de a confinna statutele breslelor de mestesugari.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Ion Chirtoaga: Mestesugurile din Chitila
Fragment: “In 1484 Poarta, utilizand fortele principale ale Imperiului Otoman, a cucerit Chilia §i Cetatea Alba, in 1538 ea a rapt din timpul Moldovei Tighina. O parte din populatia oraselor supusa otomanilor a fost transferata in provinciile interioare ale imperiului, iar in locul exilatilor au fost adusi militari turci. Din orase, in primul rand din Cetatea Alba, au fost expulzati cei mai bogati oameni din randurile negustorilor si mestesugarilor, care constituie esenta unei urbe. Cu toate pierderiie demografice si economice care au insotit instaurarea dominatiei otomane in
regiune, Chilia, Cetatea Alba si Tighina continuau sa fie centre de comert si mestesugarit.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Valer RUS: Nomenclatura stradala. Pentru o istorie a denumirilor strazilor din Cetatea Brasov
Abstract: “This article contains an update of the current situation of street names from Brasov citadel, Brasov County. Historical evolution of these names shows that every times had his own standards. Values system of each period impose different names, based on the importance accorded to the social political corecturess werw substituted by historical names (such as Michael Weiss or Apollonia Hirscher Street), cultural ones ‘(George Baritiu or Murefenilor Streets). Author exprimes his hopes that never again politic will influence in such manor as not so long time ago (see Romanian – Soviets Friendship Park, or Molotov and Maiakovski Streets case), the way that Romanian streets should be named.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Dorin-Ioan RUS: Influenta factorului politic asupra denumirilor de strazi din Reghin
Abstract: “The political influence on the street naming process in Reghin was evident in three important periods; between 1929–1940, when the Romanian administration tried to dismiss the traditional names and replace them with names of Romanian personalities. In the Horthy’s administration the streets kept their old names, except for the main arteries which were named after Hungarian personalities. In the years of communism there were two phases: the first one lasted until Ceauşescu took the power. At that time, the Hungarian Autonomous Region was dismissed and the street names were inspired by the recent history of Soviet Union and the Marxist–Leninist ideology.The second phase was the Ceauşescu era, the time of indications from Moscow and creation of a local nationalist socialism. The Stalinist names were replaced with those inspired from the local reality, history, geography or nature. Yet, throughout all the periods, including our times, the authorities never looked for names that belong to local historical, cultural or military personalities. The appeal for names with national importance meant an
increase of the domination of the Romanian element, which was to the detriment of reality, because it slighted the Saxon’s and Hungarian’s contribution to the urban development of Reghin. Another conclusion is the importance of using traditional names, dating from 1918 till the Second World War. Their study can provide important information about the history of Reghin.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Oliver VELESCU: Ideologia restructurarii urbane
Fragment: “Titlul comunicdrii poate sd surprindd. Intr-o prima varianta titlul propus a fost „Ideologia demolarii”, tematica comunicarii ar fi fost astfel mai transanta, practic flind cuvinte mai purine de spus. Se poate reprosa: „Care ideologie ?” Demoiarile au fost efectul unei politici „voluntariste” fara justificari etice, avfind un singur scop: ..noul”, „noul socialist” care sa inlature „marturiile claselor exploatatoare, feudale si burgheze”. Dar tocmai acest aspect, care explica atitudinile comportamentale tn aproape jumatate de secol de politica a constructiilor merita a fi adincit.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
Teodor Octavian GHEORGHIU: O tipologie a agresiunilor recente asupra centrelor istorice din Romania
Fragment: “Orasele din Romania (intr-o mai mica masura cele intracarpatice) sunt obisnuite cu schimbarile de natura morfo-structurala, unele dintre ele fiind transformate atat de substantial incat nu mai conserva nimic din istoria urbanistica anterioara secolului al XX-lea. Elementele mentinute sunt rare si izolate piese de arhitectura. De asemenea, introducerea este necesara pentru a arata ca asemenea procese, ca cel desfajurat intre 1977 si 1989, au format anumite mentalitati (inclusiv Tntre promotori si profesionisti), au conturat directii de actiune si au lasat urme materiale imposibil de suprimat dupa 1989.” (Sursa: Historia Urbana, Sibiu)
