Despre americanii de la Chevron si indienii de la Pungesti – Impresii de la “lagarul” de fracturare hidraulica

EN: The methods of american adventurers when conquering the “Wild West” in the XIXth century and the “Wild East” in the XXIst are almost the same, even in detail: Large scale theft of resources of the indigenous in exchange for almost nothing (or poison) + loads of abuse, lies and powerplay. Below some impressions from Chevrons planned fracking site in Pungesti, Vaslui county, region of Moldova, Romania.

DE: Vor 150+ Jahren eroberten die amerikanischen Abenteurer den “Wilden Westen” – heute den “Wilden Osten”. Die Methoden sind identitisch: Machtmissbrauch, grossangelegter Raub von Resourcen, Luegen, Glasperlengeschaefte mit den “Indianern”. Eindruecke von der geplanten Fracking-Baustelle in Pungesti, Kreis Vaslui, Region Moldau/Rumaenien.

……………………………………..

Cu metodele cu care au cucerit vestul Americii, americanii cuceresc in prezent atat estul Europei cat si restul lumii. Asta-i concluzia cu care m-am intors de la o deplasare la Pungesti, in 5 aprilie 2014, unde acompaniasem o echipa de filmare a postului tv franco-german ARTE. (Reportajul despre fracturarea hidraulica si noua miscare de protest din Romania va fi difuzat pe ARTE in cadrul emisunii “Reportage” inca in cursul lunii aprilie si ulterior pe TV5 Europe.)

De ce cred ca metodele americane aplicate in Vestul salbatic sunt aproape identice cu cele din Estul salbatic de la noi:
1. “Fort”-urile militare de ieri au devenit platformele de foraj de azi – veritabile fortarete si avanposturi cuasi-militare care sa asigure exploatarea resurselor materiale ale unei regiuni locuite de “indigeni” “incapabili” sa le “dezvolte” singuri.
2. “Indienii” de ieri sint moldovenii/polonezii/ucrainienii etc. de azi.
3. Tunurile si munitia de ieri sint sondele de foraj si lichidul de fracturare din prezent.
4. Margelele de sticla de ieri sint tricourile si sepcile de azi, distribuite localnicilor de catre Chevron, drept surogat pentru dezbaterile publice care nu au loc.
5. Virusul de gripa din trecut al colonistilor il reprezinta intoxicarea mediatica si propaganda de azi.
6. Soldatii de ieri sint bodyguarzii, jandarmii, militienii si SRI-istii de azi.
7. Minciunile justificatoare ale invadarii si oprimarii bastinasilor din trecut sint aceleasi si in prezent. (Va mai amintiti de diversiunile informationale lansate de Chevron in toamna anului 2013, prin care anunta oprirea lucrarilor la Pungesti, din cauza protestelor localnicilor, – pentru a le relua in forta chiar in ziua urmatoare!?) Iar acuma se afirma  sus si tare ca NU s-ar incepe cu fracturarea hidraulica decat dupa 3-5 ani de la instalarea sondei! Oare cat de mult ne detesta acesti oameni?

800px-Alfred_Jacob_Miller_-_Fort_Laramie_-_Walters_37194049Sus: Fort Laramie, Vestul “Salbatic”, sec. XIX

pung12Sus: Fort Chevron, Estul “Salbatic”, sec. XXI.

Partea mai delicata a problemei este aceea ca, in opinia mea, noi toti sintem potentialii “colonisti americani”, cuceritori si distrugatori de natura, comunitate si umanitate – si tot noi sintem si indigenii… Decizia pentru una dintre cele doua optiuni este atat individuala cat si de grup – dar ea implica o DECIZIE constienta daca vrem sa fim/devenim “americani” sau “indigeni”. De ce cred asta? Pentru ca santierul Chevron este dezvoltat de s.c. Dafora Medias si de o firma de constructii din Sangeorgiu de Mures. De unde rezulta ca proiectele de fracturare hidraulica sint proiecte “joint-venture”, americano-romanesti. Asadar, antagonismul “noi” bastinasii versus “ei” strainii nu functioneaza cu adevarat.

Pungestiul cel arhaic si “ramas in urma” pe care l-am vazut acuma pentru prima oara mi se pare un loc parca din alta lume si din alta epoca – ceva situat extrem de departe de ceea ce numim Europa resp. Romania europeana. Si totusi, modul de viata bazat pe agricultura de (semi)subzistenta si pe comunitatea locala mi se pare cel mai apropiat de principiile rezilientei – cele care ne asigura supravietuirea pe termen lung – in timp ce “Occidentul”, “modernismul”, capitalismul si “progresul tehnologic” se manifesta acolo (la Pungesti) in forma lor cea mai urata si bolnava, anume ca un atac la esenta vietii.

Ma consider european si “occidental” – dar ma tem ca fara o asimilare si adoptare a unor valori “pungestiene” (modestie, legatura cu pamantul, animalele si cu natura in general, religiozitate) valorile europene si occcidentale se vor perverti in nonvalori care pun in pericol viata individuala si colectiva peste tot in lume. La fel, nici Pungestenii vor face bine sa adopte cu mai multa incredere adevaratele valori europene, sa-si cunoasca in detaliu drepturile pe care le au si sa se foloseasca de instrumentele statului de drept si a organizarii civice. Depinde de noi daca vrem sa adoptam si sa combinam ce e mai rau la ‘noi’ si la ‘ei’ sau ce e mai bun…

Jos, mai multe fotografii de la satierul Chevron din Pungesti, din 5 aprilie 2014.

pung14
Gard in jurul unui teren furat de catre Primarul din Pungesti din rezerva de fund funciar al comunei si pasat celor de la Chevron pentru a continua cu furtul de resurse

pung15
Schela sondei de fracturare, gata pentru “erectie” si excitarea guvernantilor si a analistilor bursieri.

pung13
Prin grija Chevron, Pungestenii se vor simti de acum incolo ca in …Caraibe. Welcome to Guantanamo Bay, Vaslui county!

pung16“Inima” instalatiei de fracturare: Compresorul de injectat otravuri cancerigene in pamantul patriei si in panza freatica a Moldovei. Conform planului ‘cincinal’ al Chevron, vor urma inca aprox. 2399 (douamiitreisutenouazecisinoua) asemenea instalatii in Vaslui. Deci cam una pe fiecare varf de colina…

pung 15Bazinele de retentie a lichidelor de forare/fracturare(?)

pung17
Autoritarismul, anticivismul si spagismul institutionalizat, moldovenesc – atitudini atat de inradacinate (inca) in capetele functionarilor publici din aceasta regiune a tarii – isi dau mana cu cleptomania principiala, deja traditionala si de proportii istorice a marilor corporatii americane. Hotii emancipati din toate zarile, sprijiniti de stat, au pretentia sa devina noii nostri stapani. pung19
Baraci ale soldatilor angajatilor din lagarul de pe santierul Chevron

pung18
Hartie, sticla, plastic… Protectia mediului – o preocupare constanta a Asociatiei de binefacere Chevron Romania srl!

p20
Coceni si demnitate: “Vrem sa ramanem cu grijile pe care le avem! Nu vrem altele noi!” (citat: o localnica la protestul din Pungesti, din 5 aprilie). Sus: Imagine din Silistea, com. Pungesti, la aprox. 1 km de sonda.

p27
Apa de baut si adapat animale, in pericol real. Nu, nu e nici isterie ecoanarhista, nici ideologie antiamericana! Sus: Izvor la marginea satului Pungesti. Privind in directia satului Silistea, la orizont, in partea stanga, se vede santierul Chevron.

p26
Solul si aerul in pericol de contaminare = pericol existential pentru taranii de (semi)subzistenta din zona.

p25
In timpul filmarilor (in fata magazinului din satul Silistea, inainte de manifestatia de protest), la aprox. 2-3 km de sonda Chevron. Mica echipa ARTE, impresionata nu doar de ospitalitatea si deschiderea localnicilor dar si de determinarea celor din noua miscare de protest din Romania, de a-si lua soarta in propriile maini. Concluzia redactoarei: “Vom reveni in mod sigur in Romania!”

p24
Imi aminteste de ceva… Rosia Montana?

p23

Pungesti e Romania!

p22
Chevron e Romania! (O suprapunere intamplatoare a unui drapel anti-Chevron cu tricolorul romanesc)… Se pune intrebarea cine e si cine va fi stapan in tara: societatea, comunitatile, cetatenii sau retelele internationale de traficanti de influenta, chimicale si resurse furate?

PS: Unul dintre multele slogane creative scandate de protestatarii de la Pungesti, in 5 aprilie, a fost pur si simplu …dezarmant! “Betivanii bat americanii!” (Tineti minte!)
PS2: Nu am poze de la manifestatia cu aprox. 100 de participanti de la Pungesti, fiind ocupat cu filmari si interviuri. Dar cum spuneam, reportajul de aprox. 10 minute va aparea in curand pe ARTE si TV5! Am sa postez linkul!

(consemnat de Hans Hedrich, Sighisoara)

Comments are closed.

Counter created by lite 1.4