DER SPIEGEL despre MAFIA SCHWEIGHOFER si defrisarea padurilor virgine
Cititi mai jos traducerea unui articol din DER SPIEGEL despre distrugerea padurilor Romaniei si rolul firmei HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER.
Traducere: Ciuflea Luminita Adriana
………………………………………………….
Materii prime. In Romania se micsoreaza bucatica cu bucatica una din cele mai frumoase zone impadurite din Europa, cea a Carpatilor. Unele defrisari sunt ilegale. Lemnul ajunge, sub forma de parchet sau peleti, si in Germania.
Nu-i usor sa lupti pentru o cauza atunci cind ti se da cu spray de piper in gura si in ochi.Gabriel Paun a incercat, totusi:in fata portilor unei fabrici de cherestea uriase din Sebes. Intr-o zi, iarna trecuta, Paun a urmarit un camion cu lemne, care venea din Parcul national Retezat, din inima Carpatilor, din mijlocul uneia dintre cele mai frumoase zone impadurite din Europa, o zona unde natura se afla in pericol.
Paun, activist al organizatiei romanesti Agent Green, purta in acea zi o vesta maro peste un pulover cu gluga in culori de camuflaj; parul tuns scurt ca la armata. El urmari camionul pina la fabrica. Avea o banuiala si nu era nevoie decit de un telefon pentru confirmare.
In Romania exista o Hotline pentru a verifica originea lemnului. Are acelasi numar ca si pompierii in Germania: 112. Cunoscind numarul de inmatriculare al camionului, se poate urmari fiecare incarcatura de lemne. Paun suna la 112 si ii raspunse o lucratoare a Ministerului Mediului Inconjurator, responsabila cu Wood-Tracker. Raspunsul fu clar: lemnul era „ilegal“. Paun irmari camionul pina la poarta gaterului, care apartine firmei austriece Schweighofer-Gruppe si informa pe oamenii de paza. Acestia insa, in loc sa scoata lemnul din circulatie, l-au atacat pe Paun. L-au batut, i-au dat cu spray de piper, pina cind acesta a cazut la pamint. Scena e inregistrata pe video, in imagini tremurate.
In Romania, acest filmulet e bine-cunoscut si poate fi vazut pe YouTube. El simbolizeaza nu numai ingrijorarea romanilor din cauza distrugerii padurilor, dar si sentimentul neputintei lor de a impiedica acest lucru. Una din ultimele paduri virgine ale Europei se afla in pericol; o zona in care traiesc ursi, lupi si risi si de care omul nu s-a atins de secole.
In arcul Carpatilor se afla cea mai mare zona impadurita, compacta, din Europa Centrala. Aproximativ o treime din suprafata Romaniei- 6,6 milioane de hectare- e acoperita de padure, padure pe care romanii o vad zilnic „singerind“ : un studiu al organizatiei Greenpeace arata ca dispar trei terenuri de fotbal de padure pe ora. Guvernul apreciaza ca padurarii fura cam 4 milioane de metri cubi de lemn pe an: o data si jumatate cit piramida lui Keops.
Defrisarea padurilor, mai arata studiul Greenpeace, s-a accelerat dramatic intre 2000 si 2011, adica in perioada in care firmele austriece Egger, Kronospan si Schweighofer s-au instalat in Romania si in scurt timp au ocupat piata. Nici o firma insa nu crescu atit de mult ca Schweighofer: 465 milioane de euro cistig brut in 2013, din care 96,5 milioane cistig net.
Cele patru fabrici Schweighofer sunt cauza defrisarii. Majoritatea camioanelor cu lemne din Carpati ajung acolo. Trunchiurile de copaci care sunt cojite, taiate si maruntite acolo, ajung in Germania si Austria sub forma de peleti, parchet sau laminat.
Seful concernului, Gerald Schweighofer, tocmai vinduse afacerea familiala unui concern finlandez, cind veni la Bucuresti, in 2002, ca sa inceapa din nou. Nu-si putea alege un moment mai potrivit: un an mai tirziu, guvernul lui Nastase scoase la licitatie o mare parte din lemnul statului, sub forma de contracte pe zece ani; citeva firme mari, printre care si Schweighofer, pusera mina pe afacere. La licitatiile de paduri la fata locului, povesteste Vasile Coman, seful unei fabrici de lemn din nordul tarii, Schweighofer era intotdeauna primul venit. „ Avea prioritate, datorita contractului, si lua intotdeauna lemnul cel mai bun la pretul cel mai mic.“ de-abia dupa aceea incepea licitatia publica, unde Schweighofer „dadea din nou lovitura“.
Austriecii domina bransa si dicteaza preturile, de aceea multe firme autohtone nu mai fac fata. Mii de ateliere de mobila, domeniu de activitate care era foarte raspindit in tara, au dat faliment in ultimii ani. Concernul Schweighofer vorbeste de metode „transparente“ si preturi care se adapteaza la piata dupa „formula de indexare“.
„Formula de indexare“? Coman nu intelege de ce pretul lemnului in Romania a crescut incontinuu, in timp ce pe piata mondiala a scazut. Acum citeva saptamini a fost si el nevoit sa concedieze 160 de muncitori.
Si Alexander von Bismarck a avut unele experiente cu clanul Schweighofer. Bismarck conduce Agentia de Investigatii a Mediului Inconjurator din Washington, agentie specializata in cercetari sub acoperire. In 2014, sub o identitate falsa, acesta l-a contactat pe Schweighofer, dindu-se drept furnizor de lemn si filmind intrevederea cu o camera ascunsa. Filmul se afla la redactia revistei Spiegel; o parte din el a fost transmis saptamina trecuta pe programul romanesc Antena 3.
In film apare managerul lui Schweighofer in Romania, Karl Schmid, care se lauda foarte sigur de sine ca domina piata romaneasca: in tara se taie cam 7 milioane de metri cubi de conifere pe an; „Daca lucram la capacitatea maxima, avem nevoie de 4 milioane si jumatate pentru noi“ Schmid clatina un pic pet-ul pe care-l tine in mina si continua: „Pentru ceilalti nu mai e loc pe linga noi.“
Senzatia de a fi sufocati o au multi oameni in Sebes, acolo unde se afla fabrica de cheresteain fata portilor careia activistul Gabriel Paun a fost atacat cu sprayul cu piper. Intre timp, lumea a inceput sa demonstreze impotriva lui Schweighofer. E vorba de defrisari ilegale. 400 000 ha, cam 6% din padurile tarii au fost, conform Curtii de Conturi, taiate ilegal in ultimii 25 de ani. Paguba se estimeaza la peste 5 miliarde euro. Se pune intrebarea, cit din lemnul taiat ilegal ajunge la Schweighofer.
Pina acum nu s-a putut dovedi nimic. Linia telefonica 112, Wood-Tracker, introdusa de ministra padurilor, Doina Pana, social-democrata, in functie pina in aprilie, a ramas ineficienta, din moment ce nu s-au luat masuri: din 7 000 de telefoane in primele sase luni, 2 000 s-au dovedit a fi ilegale; totusi, autoritatile au luat masuri doar intr-un singur caz !
Pina si lemnul din Parcul National, denuntat de activistul Paun, a fost decretat oficial ca legal, cu toate ca remorca nu era inregistrata in sistem. Paun nu se lasa pacalit: “Faptul ca documentele sunt contrafacute si ca firme cu reputatie indoielnica taie lemne in Parcul National, cu toate ca Schweighofer scrie pe Homepage ca nu accepta acest lemn- toata aceasta inselaciune nerusinata n-a fost pina acum luata in seama.“
In anturajul firmei Schweighofer „s-a format o mlastina a ilegalitatii, de care se pare ca doar Schweighofer nu-si da seama“, spune Bogdan Tudor, avocat, presedintele organizatiei ecologice Nostra Silva, care a semnalat de mai multe ori infractiuni in domeniu. Intr-unul din cazuri investigheaza chiar biroul romanesc anti-coruptie DNA. E vorba de falsificarea documentelor unei paduri care fusese confiscata d comunisti si apoi data inapoi unui sat din Valcea, caruia ii apartinea. „asta e un caz tipic. Asa se fac afacerile aici“, spune Tudor. Unul din sutele de cazuri asemanatoare.
In unele cazuri se fac cercetari juridice: se banuieste ca exista un grup de falsificatori amatori care, cu indrazneala, au manipulat harti care nu existasera in momentul stabilirii proprietatilor, folosind instrumente de scris care, nici ele, nu existau in acea vreme.
In Valcea se planuia vinzarea padurii „Trei Munti“, pe care Cascade Empire, filiala firmei Schweighofer, vroia s-o cumpere. Schweighofer spune ca nu a stiut nimic despre documentele falsificate sau cercetarile juridice; totusi, nu poate raspunde la intrebarea de ce managerul de la Cascade purta discutii cu presupusii falsificatori, cu luni inainte de momentul vinzarii, despre terenurile respective si conditiile de livrare.
Protagonistul cazului de fata e seful de atunci al Regiei Nationale a Padurilor, Romsilva. Ulterior a condus chiar un sit Natura 2000. Saptamina trecuta a fost arestat pentru coruptie. El l-a mai „servit“ pe Schweighofer si alta data, ceea ce demonstreaza presiunile masive pe care le exercitau austriecii: conform cercetarilor procurorului,in doar sase luni au fost livrati 22 000 metri cubi de lemn firmei Schweighofer. O parte din acest lemn a fost dovedit ca ilegal. In legatura cu asta, Schweighofer tace, in schimb sustine ca a actionat conform legilor in vigoare. In plus, se plinge ca omul „nu i-a facut livrarile promise.“
In cazurile de coruptie, spune avocatul Tudor, sunt intotdeauna doi partasi: „Macelarirea lemnului practicata de Schweighofera fost catalizatorul defrisarilor ilegale din ultimii 12 ani.“ In ciuda anchetelorin anturajul austriecilor, spune avocatul, nu s-a putut dovedi nimic impotriva lor.
Acum, in schimb, situatia ar putea deveni neplacuta. In filmul lui Bismarck se vede cum managerul concernului il asigura pe acesta in mod repetat ca „nu-i nici o problema“ daca acesta livreaza mai mult lemn decit permit prevederile legale. „Evident ca nu-si fac probleme in legatura cu lemnul taiat ilegal“, spune Bismarck, „ba chiar ofera „premii“ pentru acesta.“ Secretul succesului, povesteste Bismarck, i-a fost explicat de catre managerul Karl Schmid asa: „ Nu ma intreba cum am reusit, dar am reusit.“ Schweighofer, zice Bismarck, e „motorul defrisarilor“.
Schweighofer declara ca preturile sunt „in functie de cantitate“, iar asta n-are nimic de-a face cu livrarile peste normele cantitative; in afara de asta, inregistrarea discutiei ar fi „scoasa din context“; aceasta justificare pare insa artificiala, din moment ce contextul e clar.
Ca sa-si dovedeasca corectitudinea, firma a publicat un e-mail de la sfirsitul lui aprilie, adresata lui Ron Wilson, numele conspirativ al lui Bismarck. In e-mail scrie ca trebuie dovedita „legalitatea“ lemnului. Schweighofer nu spune insa ca inainte de asta un reporter de la Antena 3 le aratase deja filmuletul, deci isi dadusera seama ca vor avea neplaceri. „In e-mailurile anterioare, in care „Ron Wilson“ oferea mereu lemn ilegal, nici vorba de „legalitate“ din partea firmei“, spune Bismarck.
Intre timp, puterea austriecilor le-a devenit incomoda si politicienilor. Fosta ministra Doina Pana a propus anul trecut o Lege a Padurilor, actualmente cauza unor lupte aprige. Pentru Schweighofer ar putea fi incomoda o clauza a legii, care prevede ca un concern sa nu aiba voie sa prelucreze mai mult de 30% dintr-o specie de lemn.
Austriecii au recurs la toate stratagemele lobbyismului, ca sa se impotriveasca acestui proiect de lege: intr-o scrisoare adresata prim ministrului Victor Ponta, Gerald Schweighofer ameninta cu procese si concedieri in masa. Legea, spune patronul firmei, ar incalca dreptul european si libera circulatie a marfurilor. Social-democratii lui Ponta nu s-au lasat intimidati, in schimb, noul presedinte, conservativul Klaus Johannis s-a alarmat: legea propusa ar incalca pricipiile Constitutiei, a anuntat el pe facebook.
Fosta ministra Pana nu poate decit sa zimbeasca ironic la auzul acestora. Are textul Constitutiei tot timpul la ea, in geanta, iar pagina cu articolul 135 arata de parca a fost mereu deschis acolo. In acest articol scrie ca Statul trebuie sa protejeze resursele nationale. Chiar daca Schweighofer a creat 3150 de locuri de munca in Romania, asa cum scrie in scrisoarea catre Ponta, „dar am pierdut 50 000 de locuri de munca in intreprinderile mici si mijlocii ale industriei lemnului.“
Cu toate astea, prestigiul firmei Schweighofer e nestirbit. Acum citeva luni firma a fost premiata ca „Investitor al anului“ in Romania. Lemnul padurilor exploatate de zburdalnica filiala Cascade a primit statutul FSC. Recent, un purtator de cuvint al organizatiei a spus insa ca acest lucru va trebui verificat din nou.
Listele livrarilor, aflate in posesia redactiei Spiegel, arata cit de mult sunt raspindite produsele firmei Schweighofer: firma germana Classen, unul din cei mai mari producatori de laminat din lume; Denk GmbH, care mobileaza birouri de firme, intre altele RTL2. Classen neaga ca ar fi cumparat lemn din Romania; Denk tace.
Lantul de supermarketuri Spar Österreich, care mai nou se prezinta, cu ajutorul WWF, drept firma ecologica si care vinde brichete de lemn din Romania, lauda firma Schweighofer pentru regulile lor stricte de urmarire a originii lemnului. Povestea asta din Romania, a spus o purtatoare de cuvint „nu-i adevarata“. A doua zi, aceeasi se corecta: „bineinteles ca vom verifica totul din nou“.
Printre cei mai importanti clienti ai firmei Schweighofer se numara firme austriece producatoare de peleti, care-si vind betisoarele de incalzit si in Germania. Acestia cumpara lunar marfa in valoare de peste un milion de euro de la Schweighofer.
Faptul ca ultimele paduri virgine din Europa sunt defrisate ilegal pentru a fi arse in Austria , spune Alexander von Bismarck, lucrul asta el nu-l poate accepta.
Un link cu articolul sursă?
http://www.spiegel.de/spiegel/vorab/umweltschutz-holzunternehmen-schweighofer-in-bedraengnis-a-1031647.html