Consiliul Europei: Experiențe pozitive și soluții practice pentru teritorii autonome

 

 

In Romania, propaganda de partid si de stat cat si mitologia de strada sustin ca soimii patriei, in cor, ca autonomiile teritoriale ar fi ilegale si …neviabile, din pdv. economic. Documentele specifice ale Consiliului Europei dovedesc, de ani de zile, CONTRARIUL. …Populatia tarii este tinuta intr-un matrix al minciunilor in acest sens. Pentru a raspunde scepticismului privind (in)utilitatea si viabilitatea economica a unei eventuale autonomii teritoriale a Tinutului Secuiesc, postez Recomandarea nr. 346/2013 a Consiliul Europei, din 2014, in care se detaliaza aspecte terminologice, politice/constitutionale/internationale, administrative, financiare/economice legate de teritoriile cu statut special. Iata mai jos primele 7 puncte ale documentului:

  1.  Regions with special status exist in several member states of the Council of Europe. Such regions represent particular forms of territorial authorities between the central government and local authorities. They enjoy different powers as compared to other sub-national entities of their respective state and are established with a view to responding to particular needs of certain territories due to, inter alia, their history, geographical position, culture or linguistic characteristics.
  2.  While there is no uniform model of regions with special status – nor there could be, as each case aims at resolving peculiar needs of the territory concerned – this report provides a comparative analysis of the phenomenon across Europe. The analysis of European special status regions examines their scope, background and legal guarantees (part II), the implementation of the principles of regional democracy in those territories (part III), the main powers vested with the special status regions, including external relations, and the procedures for their implementation and their guarantee (part IV), the financial arrangements (part V). It concludes by highlighting the essential elements of special status autonomy (part VI).
  3.  The Council of Europe’s interest in the potential of special status for better territorial governance and for the prevention or solution of conflicts over certain territories is not new. Already in 1999 the Congress of Local and Regional Authorities of Europe adopted a seminal “Recommendation 70(1999) on local law/special status”, based on a study by the Congress [CG/GT/CIV (5) 3], which promotes the introduction or preservation of forms of special status “with the aim of seeking solutions to current conflicts in Europe”. Furthermore, in 2003 the Parliamentary Assembly of the Council of Europe adopted Recommendation 1609 (2003) on “Positive experiences of autonomous regions as a source of inspiration for conflict resolution in Europe” (see also Report Doc. 9824). (…)
  4.  While the reasons for granting special status to specific parts of a state’s territory may vary, it is commonly accepted that such asymmetric distribution of powers enables tailor-made solutions and may constitute an important governance tool in contemporary complex societies, based on the rule of law. To cope with such complexity, power is increasingly distributed in non-uniform ways among various tiers of authority.
  5.  Special status arrangements for sub-national units not only are consistent with the overarching public international law principle of territorial integrity of states: they also help preserve such integrity by addressing specific claims without challenging the unity of the state. As provided in Congress Recommendation 240 (2008) on the European Charter of Regional Democracy, “the relationship between regional authorities and central government shall be based on the principle of mutual loyalty and equal dignity and shall entail respect for the unity, sovereignty and territorial integrity of the state” (article 9.1.).
  6.  In some case, especially when special status is established in order to accommodate ethno-cultural minority groups, it is considered to be the most genuine expression of internal self-determination of peoples (although the term is used sparingly in legal acts – see below, 72). In any event, the protection of specific groups and territories by means of special territorial autonomy is to be balanced with the principle of respect for “central government’s economic and social cohesion objectives and to central government activities aimed at achieving comparable living conditions and balanced development throughout the national territory, in a spirit of solidarity between regional authorities” as specified by article 10 of Congress Recommendation 240 (2008).

Textul Integral al Recomandarii CE nr. 346/2013, cu trimiteri la o serie de alte documente relevante, il puteti citi aici>>>. Recomandarile ONU, CSCE si CE privind autonomiile teritoriale si legalitatea acestora in state nationale si unitare le puteti citi aici>>>. Recomandarea “Positive experiences of autonomous regions as a source of inspiration for conflict resolution in Europe” o puteti citi aici>>>. Legea ce prevede criterii etnice, culturale si de legaturi traditionale la impartirea administrativ-teritoriala o puteti gasi aici>>>. Proiectul de lege privind infiintarea Tinutului Secuiesc, cu referiri la alte norme nationale si internationale, il gasiti aici>>>.

Prezenta postare s-a facut in virtutea art. 7 Declaration on the Right and Responsibility of Individuals, Groups and Organs of Society to Promote and Protect Universally Recognized Human Rights and Fundamental Freedoms :

Article 7
“Everyone has the right, individually and in association with others, to develop and discuss new human rights ideas and principles and to advocate their acceptance.”

councilofeurope

Posted by at 19/09/2017
Filed in category: Buerger & Rechte,

7 Responses to Consiliul Europei: Experiențe pozitive și soluții practice pentru teritorii autonome

  1. prisecaru says:

    Dreptul e una, economia e cu totul altceva! Principiile nu înlocuiesc automat sărăcia, ori dacă o economie naţională e afectată de diverse turbulenţe internaţionale, cu atât mai mult un calcul grosier pentru o zonă anume (şi firavă economic pe deasupra!) nu poate fi predictbil!
    La începutul lunii octombrie, se va desfăşura referendumul pentru secesiunea Cataluniei, cea mai bogată regiune a Spaniei (realizează 20% din PIB), din venitul căruia se subvenţionează celelalte regiuni, etc.
    Scenarii posibile:
    1.Spania va împiedica sau nu va recunoaşte referendumul (deja au început urmăriri penale, percheziţii, etc.). În această variantă, pentru România va fi un foarte bun precedent juridic european pentru a lua măsuri similare pentru agitatorii pro autonomie/secesiune, care încalcă prevederile Constituţiei!
    2. Referendumul va fi respins de catalani. Va fi o lovitură morală pentru cei care aşteaptă secesiunea catalană pentru a o prezenta ca un exemplu de succes politic.
    3. Catalunia va deveni independentă. În acest caz, nu va face parte din Uniunea Europeană, conform Preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. http://www.economica.net/jean-claude-juncker-catalonia-va-trebui-sa-aplice-pentru-a-adera-la-ue-daca-va-obtine-independenta_143473.html. Dar asta nu se va întâmpla (are nevoie şi de votul Spaniei!). Economic, perspectiva înseamnă în principal introducerea de taxe şi controale vamale, credite mai scumpe, excludere de la fondurile europene, repartizarea unei cote din datoria externă a Spaniei, relocări de subsidiare ale marilor companii, etc. Adică planurile de bussines vor cunoaşte corecţii severe în minus, drept pentru care vor fi investitori străini care îşi vor reloca afacerile.
    Iar catalunii, constantând că independenţa înseamnă mai rău pentru viaţa lor, să ceară ei să revină la Spania, mai ales că sunt împărţiri cam în jumătate în ceea ce priveşte opţiunea de a spune nu sau da la referendum!
    Şi asta o spun economiştii şi politologii neutri, nu guvernul spaniol!
    Sigur că România nu e Spania, dar nici „Ţinutul Secuiesc” nu e Catalunia!

  2. anti-minciuna says:

    Din ciclul „hans le ştie pe toate”, i-auzi alta: In Romania, propaganda de partid si de stat cat si mitologia de strada sustin ca soimii patriei, in cor, ca autonomiile teritoriale ar fi ilegale si …neviabile, din pdv. economic”.
    Păi de ce să mai susţii asta, când deja economia Harcov e la pământ, fiind într-o companie selectă alături de Botoşani, Vaslui şi Mehedinţi! Iată cîteva linkuri (economice, nu politice!):
    http://www.analizeeconomice.ro/2014/12/economiile-harghitei-si-covasnei-de.html
    http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-covasna-unde-doar-o-companie-a-reusit-sa-treaca-pragul-de-100-milioane-de-euro-13048118
    http://www.capital.ro/luni-apele-minerale-si-laptele-bule-de-oxigen-in-judetele-harghita-si-covasna.html?&page=1
    De la Braşov la Sf. Gheorghe sunt vreo 32 de kilometri distanţă, pe drum bun şi drept, dar şi pe CFR. Până la graniţa cu jud. Covasna e şi mai puţin. Deci nu se poate vorbi despre un cost suplimentar de transport. Ba pot fi şi avantaje economice: forţă de muncă mai ieftină sau scutiri de taxe şi impozite oferite de administraţia locală. Cu toate acestea, în timp ce la Braşov şi împrejurimi răsar fabrici ca ciupercile de pe ploaie, în Covasna nu se duce nici dracul! În afară de fabrica de la Reci, care face cherestea din buştenii tăiaţi nu de români, ci de alde Cherestoy şi care e aşezată pe teren oferit de secui şi cu binecuvântarea (aprobarea) secuilor!
    Are atotştiutorul Hans vreo explicaţie sau e tot un mit? Oare nu contează că în secuime sunt concepţii că dacă vii aici trebuie să ştii secuieşte , că în loc de competenţă angajările trebuie să se facă după rezidenţă, ş.am.d.? De ce s-ar duce un investitor străin într-o zonă cu agitatori politici şi iredentişti, cu tendinţe de autonomie fiscală şi legislativă provocatoare de incertitudini pentru afacerea sa, şi nu s-ar opri la Braşov, Alba sau Sibiu unde e stabilitate?
    Tocmai realitatea economică actuală din Harcov (în Harghita e mai rău ca în Covasna!) îl contrazice pe Hans care anunţă bunăstarea în condiţiile autonomiei. De fapt, la fel ca şi unii dintre liderii românilor, politicienii şi agitatorii din secuime au interesul parşiv ca populaţia de aici să fie săracă şi izolată, tocmai pentru a o manipula mai uşor cu lozincile lor care le urmăresc interesele personale şi le umple buzunarele…

  3. anti-minciuna says:

    1. Din ciclul „hans le ştie pe toate”, i-auzi alta: In Romania, propaganda de partid si de stat cat si mitologia de strada sustin ca soimii patriei, in cor, ca autonomiile teritoriale ar fi ilegale si …neviabile, din pdv. economic”.
    Păi de ce să mai susţii asta, când deja economia Harcov e la pământ, fiind într-o companie selectă alături de Botoşani, Vaslui şi Mehedinţi! Iată cîteva linkuri (economice, nu politice!):
    http://www.analizeeconomice.ro/2014/12/economiile-harghitei-si-covasnei-de.html
    http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-covasna-unde-doar-o-companie-a-reusit-sa-treaca-pragul-de-100-milioane-de-euro-13048118
    http://www.capital.ro/luni-apele-minerale-si-laptele-bule-de-oxigen-in-judetele-harghita-si-covasna.html?&page=1
    De la Braşov la Sf. Gheorghe sunt vreo 32 de kilometri distanţă, pe drum bun şi drept, dar şi pe CFR. Până la graniţa cu jud. Covasna e şi mai puţin. Deci nu se poate vorbi despre un cost suplimentar de transport. Ba pot fi şi avantaje economice: forţă de muncă mai ieftină sau scutiri de taxe şi impozite oferite de administraţia locală. Cu toate acestea, în timp ce la Braşov şi împrejurimi răsar fabrici ca ciupercile de pe ploaie, în Covasna nu se duce nici dracul! În afară de fabrica de la Reci, care face cherestea din buştenii tăiaţi nu de români, ci de alde Cherestoy şi care e aşezată pe teren oferit de secui şi cu binecuvântarea (aprobarea) secuilor!
    Are atotştiutorul Hans vreo explicaţie sau e tot un mit? Oare nu contează că în secuime sunt concepţii că dacă vii aici trebuie să ştii secuieşte , că în loc de competenţă angajările trebuie să se facă după rezidenţă, ş.am.d.? De ce s-ar duce un investitor străin într-o zonă cu agitatori politici şi iredentişti, cu tendinţe de autonomie fiscală şi legislativă provocatoare de incertitudini pentru afacerea sa, şi nu s-ar opri la Braşov, Alba sau Sibiu unde e stabilitate?
    Tocmai realitatea economică actuală din Harcov (în Harghita e mai rău ca în Covasna!) îl contrazice pe Hans care anunţă bunăstarea în condiţiile autonomiei. De fapt, la fel ca şi unii dintre liderii românilor, politicienii şi agitatorii din secuime au interesul parşiv ca populaţia de aici să fie săracă şi izolată, tocmai pentru a o manipula mai uşor cu lozincile lor care le urmăresc interesele personale şi le umple buzunarele…

  4. andrei says:

    Din aceeaşi serie de realităţi paralele pe care le postulează Hedrich Hans, iată că a mai apărut una, cum că s-ar susţine ca autonomiile teritoriale ar fi ilegale si neviabile, din pdv. economic”.
    Păi asta E DEJA O REALITATE, că economia Harcov e la pământ, alături de judeţe ca Vaslui, Botoşani, şi Mehedinţi! Iată cîteva linkuri (economice, nu politice!):
    http://www.analizeeconomice.ro/2014/12/economiile-harghitei-si-covasnei-de.html
    http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-covasna-unde-doar-o-companie-a-reusit-sa-treaca-pragul-de-100-milioane-de-euro-13048118
    http://www.capital.ro/luni-apele-minerale-si-laptele-bule-de-oxigen-in-judetele-harghita-si-covasna.html?&page=1
    STUDIU DE CAZ
    Distanţa de la Braşov la Sf. Gheorghe este de 32 de kilometri distanţă, pe drum bun şi drept, dar şi pe CFR. Distanţa până la graniţa cu judeţul Covasna e şi mai mică. Deci nu se poate vorbi despre un cost suplimentar de transport. Ba pot fi şi avantaje economice: forţă de muncă mai ieftină sau scutiri de taxe şi impozite oferite de administraţia locală. Cu toate acestea, în timp ce la Braşov şi împrejurimi răsar fabrici ca ciupercile de pe ploaie, în Covasna nu se duce nici dracul! În afară de fabrica de la Reci, care face cherestea din buştenii tăiaţi nu de români, ci de alde Cherestoy şi care e aşezată pe teren oferit de secui şi cu binecuvântarea (aprobarea) secuilor!
    Are atotştiutorul Hedrih politolog vreo explicaţie, sau e tot un mit? Oare nu contează că în secuime sunt concepţii că dacă vii aici trebuie să ştii secuieşte , că în loc de competenţă angajările trebuie să se facă după rezidenţă, ş.am.d.? De ce s-ar duce un investitor străin sau român într-o zonă cu agitatori politici şi iredentişti, cu tendinţe de autonomie fiscală şi legislativă provocatoare de incertitudini pentru afacerea sa, şi nu s-ar opri la Braşov, Alba sau Sibiu unde e stabilitate?
    Tocmai realitatea economică actuală din Harcov (în Harghita e mai rău ca în Covasna!) îl contrazice pe Hans care anunţă bunăstarea în condiţiile autonomiei. De fapt, la fel ca şi unii dintre liderii românilor, politicienii şi agitatorii din secuime au interesul parşiv ca populaţia de aici să fie săracă şi izolată, tocmai pentru a-i manipula mai uşor cu lozincile lor interesate…
    Şi un link de ultimă oră: http://www.stiripesurse.ro/alerta-la-barcelona-perchezi-ii-masive-pentru-impiedicarea-referendumului-pentru-independen-a-cataloniei_1220311.html
    Semnat: ANTI-MINCIUNA!!!!

    • hans says:

      domnule “ANTI”MINCIUNA,
      0. eu NU blochez comentarii ce nu imi convin, nu pricepeti odata? dc postati un anumit numar de linkuri, sistemul trece comentariul in standby, asteptand sa fie moderat, sa nu fie ceva spam. de aceea nu au aparut pana acuma, pt ca 1-2 zile nu am mai intrat pe pagina NW, stiind ca doar dvs. si dle P purtati aici monologuri supaaraate pe realitate – deci nu prea am motiv sa-mi pierd timpul pe aici.
      1. ce-ar fi daca ati semna cu numele dvs. real, dc doriti sa discutati de la egel la egal, in loc sa ii puneti la punct /perete pe interlocutori.
      2. ref. la viabilitatea economica a autonomiilor:
      2.1. se pare ca inversati logica: economia din HR si CV e cam slabuta SI din motivul ca NU sunt regiuni autonome, domnule!, iar banii din exploatarea apelor minerale + taierea lemnului la schweighofer etc., benzinarii, RNP, merg DIRECT la bucuresti, in loc sa ramana pe plan local. in plus, ar fi logic ca atunci cand HR, CV, MS nu ar mai fi conduse la nvel de deconcentrate in stilul COLONIAL din ultimii 90+ de ani, sa apara efectele economice benefice.
      2.2. pana una alta, ma bazez pe ce spun persoane si institutii competente in materie de minoritati si autonomii: CSCE, CE, ONU. daca acolo se vbeste in termeni pozitivi despre autonomii, atunci or sti ei de ce. le dau crezare lor. dvs. alegeti sa siluiti logica (vezi punctul 2.1.) decat sa vaa expuneti unor argumente fondate si juste. e tipic pentru discursul nationalist: refuzi realitatea si construiesti iluzii, de dragul orgoliului national. pretul refuzului realitatii este insa f scump – vezi emigrarea in masa din ultimele decenii. pleaca cei buni, raman multi prosti care mai inghit de foame si povestile antimaghiare.

    • hans says:

      - limba “secuiasca” nu exista, decat eventual in fantezia dvs. -dar aveti pretentia sa purtati o discutie pe teme secuiesti, cand va lipsesc notiunile elementare.
      - angajarile trebuie facute, conform legii, din resurse umane LOCALE. lucru deseori ignorat de firme romanesti in secuime ca sa mai colonizeze un pic zona.
      - functionarii din secuime trebuie sa cunoasca si limba maghiaraa, nu “secuiasca” – asa e legea, nu e vreo pretentie exagerata a secuilor.
      - dc tot faceti misto pe marginea specializarii mele de politolog: dvs. ce specializare aveti?, rog frumos, ca sa stiu si eu cu ce specialist am onoarea sa discut despre “limba secuiasca” si alte cele.

  5. anti-minciuna says:

    Bună ziua, d-le Hedrich,
    1.Am postat din mai multe surse fiindcă aţi trecut la moderarea comentariilor şi am crezut că mă cenzuraţi în mod automat. Iată că nu aţi făcut-o, fapt pe care îl apreciez ca atare şi care îmi spulberă bănuielile despre reaua dumneavoastră credinţă pe acest subiect!
    2.Am folosit sintagma “limba secuiască” parafrazîndu-l pe acel localnic de la Odorhei care i-a spus provocatorului român de la Kaufland că “dacă vii aici, trebuie să ştii secuieşte”. Acordaţi-mi şi mie prezumţia de deţinere de minime cunoştinţe despre secuime, respectiv că ştiu măcar că secuii vorbesc ungureşte!
    3.În ceea ce priveşte (sub)dezvoltarea HarCov, eu am subliniat că în condiţiile statului colonial, cum îl incriminaţi dvs., celelalte judeţe din Transilvania (şi nu numai) cunosc, totuşi, o dezvoltare economică reală şi sustenabilă, ceea ce nu se poate spune despre ţinutul locuit de secui. Aşadar, în condiţii egale, secuimea nu performează măcar la fel cu restul Ardealului. E o temă de reflexie, nu credeţi?
    4.Aveţi dreptate, în principiu, cu reţinerea pe plan local a cât mai multe resurse financiare şi cred că o descentralizare fiscală e un deziderat pentru toată România. Dar dacă pentru secuime se vrea un statut economic special, atunci interesant ar fi şi la ce alocări se va renunţa din bugetul de stat. Eu vorbesc de cifre şi date concrete, nu de principii. Ori nu am văzut (poate mă ajutaţi dvs. cu vreo sursă!) astfel de calcule.
    5.Înţeleg sensibilitatea dvs. despre conservarea raporturilor etnice din secuime. Cred însă că şi minorităţile de aici trebuie să fie protejate, ori secuii înşişi pot oferi un exemplu de bună practică în acest sens. Ştiţi, de pildă, că în majoritatea primăriilor din secuime nu este angajat nici un localnic român?
    6.Dacă vorbiţi despre reprezentativitate şi despre administraţia centrală, atunci să încorporăm cu forţa secui (din resurse locale, cum spuneţi dvs.) şi să înfiinţăm un batalion secuiesc pe la Miercurea Ciuc, ca să aibă şi secuii dreptul de fi prezenţii în NATO şi să-şi pună viaţa în pericol prin Afganistan.
    7.Cred că este firesc să fie promovat exclusiv criteriul competenţei (inclusiv cunoaşterea limbii maghiare în secuime pentru funcţionarii publici), dar nu pot să accept favorizarea pe criterii etnice (de rezidenţă), cum prevede proiectul autonomiei. Sau da, dar, în compensaţie, când e vorba despre un post din afara secuimii, un român, german, etc. să aibă automat prioritate la angajare în faţa unui candidat secui!
    8.Ştiu că aveţi preocupări multiple şi că, de aceea, nu aveţi timp pentru un dialog pe forum. Înţeleg şi că, din varii motive, punctele noastre de vedere sunt divergente şi că, probabil, vom ajunge foarte greu la un punct de vedere comun pe o chestiune punctuală sau alta. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să încercăm!
    9.Important cred că este şi ceea ce cred şi judecă cititorii acestui forum despre argumentele şi contra-argumentele noastre. Nimeni nu deţine adevărul absolut, nici măcar noi!
    10. Vă asigur de buna mea credinţă, chiar dacă n-o să consideraţi comentariile mele ca fiind oportune sau în contradicţie flagrantă cu articolele, intenţiile, viziunea dvs. ş.a.md.. Iar pe chestiuni privind abuzurile schweighofer şi conservarea patrimoniului oraşului Sighişoara, credeţi-mă că sunt de acord 100% cu dvs!!!

Counter created by lite 1.4