Ceangăii – Adevăruri tulburătoare

 

 

In Romania, in partea de vest a Moldovei, exista un al doilea ‘Tinut Secuiesc’: Zona Ceangailor / Csangofold. In constiinta publica romaneasca insa, cei aproximativ 40.000 de vorbitori de limba maghiara, dintr-un total de aprox. 230.000 de romano-catolici, urmasi istorici ai unor maghiari stabiliti aici, lipsesc cu desavarsire. Exceptiile confirma regula. Sau, daca exista, atunci in varianta istoriografiei pervertite, din perioada ceausista tarzie – ca urmasi ai unor …romani maghiarizati-catolicizati in Transilvania, refugiati in Moldova pentru apararea “fiintei nationale” – unde insa, paradoxal, acestia continua si dupa secole sa vorbeasca “ungureasca, limba dracului” (citat preot catolic com. Saboani/Szabofalva!) si sa practice cultul papistasilor.

Cred ca putem spune ca majoritatea covarsitoare a populatiei tarii a fost si mai este tinuta departe de insasi cunoasterea existentei unui grup etno-lingvistic-cultural istoric, cu pondere destul de semnificativa, de pe aria judetelor Neamt, Bacau, Vrancea (partial Harghita si Brasov) – deoarece, in privinta ceangailor/catolicilor moldoveni istoriografia si massmedia sunt supuse, si in 2017, unor directive politice si nu unor scopuri stiintifice, educationale si sociale juste, compatibile cu statul de drept si cu recomandarile Consiliului Europei. Despre mizele politice/strategice pentru care maghiarii/catolicii moldoveni sunt trecuti sub tacere, mai tarziu.

Asadar, cine sunt ceangaii? De ce poarta acest nume ciudat? Ce vor? Ce nu vor? Cum traiesc? Care le e durerea? De ce merita discutat acest subiect? Raspunsurile sunt …surpinzator de simple. Poate prea simple(?), guvernele romanesti, indiferent de regim politic, supunandu-i pe ceangai/catolicii moldoveni la nenumarate si constante presiuni si abuzuri, de la sfarsitul sec. XIX si pana in prezent. Motiv pentru care la Iasi si Bucuresti s-a ales strategia …tacerii. Iata mai jos o lista scurta, despre ce se tace insistent in Romania, in legatura cu ceangaii:

1. Ceangaii/catolicii moldoveni sunt in majoritate covarsitoare urmasii migrantilor maghiari, ajunsi pe teritoriul Moldovei in mai multe valuri – primul val datand chiar dinaintea intemeirii voievodatului, aprox. in sec. XIII – noi valuri mai mari sau mai mici urmand in sec. XV, XVII, XVIII, XIX (de ex. dupa masacrul habsburgilor de la Madefalva/Siculeni, din 1764). 2. Numele de ceangau / csango provine probabil de la forma unui verb arhaic, in maghiara, insemnand “a hoinari” / ” a pleca dintr-un anumit loc”. 3. Ceangaii moldoveni de limba maghiara se disting dupa dialectul vorbit (o maghiara arhaica, cu numeroase preluari lexicale romanesti) si dupa (micro)regiunile etnografice pe care le formeaza – ceangaii maghiarofoni traind in numar mai mare in zonele deluroase de pe Valea Trotusului, in jud. Bacau – dar si in sate periferice, putin cunoscute precum Vizantea, jud. Vrancea. Catolicii romanofoni (peste 80% dintre catolicii din aceasta parte a Moldovei) par sa fi uitat/refulat originea maghiara a inaintasilor lor. 4. Numarul ceangailor a variat considerabil de-a lungul secolelor (la sfarsitul sec. XIX erau aprox. 40.000), cresterea cea mai insemnata, exponentiala, datorata natalitatii deosebit de mari, avand loc in sec. XX, resp. in perioada comunista, numarul catolicilor ajungand la circa 230.000.

Hartacs1 Harta Tinutului Secuiesc si a localitatilor cu populatie ceangaiasca/catolica din Moldova + Tara Barsei si Bucovina. Sursa: Wikipedia. Zonele marcate cu albastru indica localitati continand populatie catolica, nu neaparat populatie majoritar catolica. Ca fapt divers: Despre orasul Husi/Huszvaros se afirma ca ar fi fost intemeiat de husiti maghiari, refugiati din Ungaria. 

5. Descendenta maghiara a ceangailor este un fapt recunoscut ca atare, acceptat si “bifat”, inclusiv de istoriografia/etnografia romaneasca (Cantemir, Iorga, Eliade) – cu exceptia catorva scrieri de tip sectant, ale unor amatori pusi in slujba regimului Ceausescu (de ex. invatatorul-preot Dumitru Martinas, 1985). 6. Datorita faptului ca miscarile de emancipare nationala au trecut oarecum “neobservate” de catre ceangai, identitatea acestora graviteaza mai ales in jurul apartenentei la biserica romano-catolica, apartenenta etnica fiind secundara sau chiar marginala/irelevanta. 7. Din varii motive si in ciuda solicitarilor repetate, de-a lungul istoriei, ceangaii NU au beneficiat nici de slujbe religioase in limba maghiara (lipsa de preoti maghiarofoni), nici de invatamant in limba materna (cu exceptii mai mult decat sporadice), ceea ce, in ultimii 100-130 de ani, a dus la asimilarea lingvistica fortata a multora dintre ei de catre statul roman. Acest fapt este consemnat si in “Raportul Tismaneanu”, de condamnare a comunismului, insusit in 2006 de presedintele Romaniei, Traian Basescu (pag. 536). 8. In anii de dupa 1989, refuzul autoritatilor romanesti si al Episcopiei romano-catolice de Iasi, de a da “liber” la limba maghiara in satele ceangailor maghiarofoni, reprezinta o incalcare evidenta a legilor in vigoare, in contrast puternic cu aplicarea acelorasi legi, in conditii similare, in Transilvania – fapt consemnat in Raportul nr. 9078 /2001 al Consiliului Europei. 9. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii CNCD cat si Consiliul Europei au constatat incalcarea legislatiei romanesti si au recomandat promovarea si pastrarea limbii maghiare in comunitatile ceangailor – fara succes.

Sandor Mari / Sandru Maria, femeie varstnica, catolica, povestind, in maghiara “ceangaiasca” si in romana, povestea tipica a ceangailor: In copilarie, inca nu vorbea romana, la fel ca ceilalti localnici, doar dialectul maghiar local; la scoala (de stat) si la biserica se preda/vorbea doar in limba romana, cu exceptia “deak”-ului, cantorul bisericii, care, localnic fiind, cunostea si intona cantece bisericesti in limba maghiara. In prezent, copiii si nepotii ei – cat si ai altor localnici – sunt emigrati in Italia. Revin in sat cu ocazia sarbatorilor, pentru cununii si alte evenimente familiale. Generatiile tinere inteleg maghiara dar nu o vorbesc.  Interviu spontan, realizat in octombrie 2017, sat Vizantea/Vizanta, jud. Vrancea/Vrancsa

viz2Biserica romano-catolica, construita in 1980, din Vizantea/Vizanta, jud. VN. Conform unor cercetatori maghiari, denumirile traditionale ale bisericilor, inchinate unor sfinti maghiari (Szent Istvan, Szent Laszlo, Szent Margit) ar fi fost schimbate in ultimele decenii cu denumiri mai generice, fara conotatii istorice maghiare, precum “Biserica Adormirii Maicii Domnului” (cazul bisericii din Vizantea). Intentia de stergere a identitatii istorice a credinciosilor este destul de evidenta.

10. Episcopia romano-catolica de Iasi, Nuntiatura Apostolica a Sfantului Scaun de la Bucuresti (“Ambasada Vaticanului”) si insasi Sfantul Scaun (“Vaticanul”) sunt complicele romanizarii ceangailor (vezi pag. 35-49), prin intermediului clericilor ceangai “renegati”, romanofoni, care diabolizeaza (la propriu) folosirea limbii maghiare la slujbele bisericesti si in scoli.

11. In anii 80, regimul Ceausescu a permis, aparent surprinzator, construirea multor biserici romano-catolice, cu aspect “modernist”, in comunitatile catolice din Moldova (inclusiv Roman, Bacau, Focsani) – in schimbul “neamestecului” Vaticanului in politica de romanizare a ceangailor maghiarofoni, prin intermediul clerului renegat al bisericii romano-catolice. 12. Emigrarea in masa a generatiilor tinere de catolici din Moldova se indreapta, oarecum firesc, spre Italia catolica, cat si spre Ungaria. Unii copii ceangai maghiarofoni merg la internate in Tinutul Secuiesc, deoarece in Moldova, predarea in limba maghiara, este anatemizata si faptic interzisa – cu exceptii punctuale, obtinute in ultimii ani, in ciuda presiunilor statului si a clericilor. 13. Din cauza politicilor asimilationiste, de negare si reprimare a identitatii maghiare a ceangailor maghiarofoni, numarul vorbitorilor de maghiara (adesea rudimentara) este in scadere drastica.

14. Din politicile concerate si insistente de asimilare ale ceangailor inca vorbitori de maghiara, putem deduce ca mizele acestor politici sunt multiple si importante. Printre altele, din punctul de vedere al nation-building-ului romanesc “clasic”, pare sa deranjeze acceptarea faptului ca maghiarii sunt o prezenta istorica semnificativa nu doar in Transilvania/Tinutul Secuiesc, ci si in afara acestor regiuni – ceea ce ar ingreuna si ar “submina” chiar politicile traditionale de “combatere” ale revendicarilor (legitime) ale maghiarilor ardeleni, respectiv de dispersare si asimilare a acestora, din moment ce acestia sunt un grup mai mare decat se stie in prezent, traind intr-o arie geografica mai mare, chiar si in regiuni considerate, gresit, “pur romanesti”, cum ar fi Moldova. 15. Mai mult, stricto senso, ceangaii maghiarofoni se califica perfect pentru un statut special de autonomie culturala sau chiar teritoriala – conform normelor si recomandarilor ONU, OSCE, CE… Deci, haideti sa-i tinem sub papuc, sa nu cumva sa afle ce drepturi li se cuvin, ca dealtfel oricarui grup etnic intr-o situatie similara… 16. Un motiv important pentru care numerosi clerici catolici ceangai accepta sa fie agenti ai romanizarii ceangailor este, probabil, si complexul alogenului, implantat de statul roman in autoperceptia unor clerici provenind din familii maghiarofone, sau la alte elite de origine ceangaiasca (de ex. Ion Coja, Vasile M. Ungureanu, episcopul Petru Gherghel, membri PRM) ceea ce induce nevoia compensarii prin exces de nationalism romanesc (vezi pag. 42).

17. Pe ultimul loc dar nu in ultiml rand: Politicile insistente de romanizare ale ceangailor, din ultimii aprox. 130 de ani (cu antecedente in epoca feudala), pun intr-o lumina noua des invocatele (dar putin cunoscutele) politici de maghiarizare si marginalizare ale romanilor ardeleni, dinainte de 1918. Fara a le minimiza, scuza sau justifica pe cele din urma, putem constata ca romanizarea ceangailor maghiarofoni prin politici administrative, militare, de invatamant, ecleziastice, etnodemografice, de sabotare a contactelor cu maghiarii din afara tarii/regiunii, a fost una reala, constienta si sistematica. In timp ce romanii ardeleni cereau, in 1892, prin “memorandisti”, in mod legitim, MAI MULTE drepturi politice si administrative, maghiarii moldoveni nu beneficiau de NICIUN fel de asemenea drepturi - si nici de reprezentanti care sa fie capabili si sa indrazneasca sa formuleze un “memorandum” al maghiarilor din Moldova. Despre practicile de romanizare ale ceangailor maghiari relateaza, in 1893, in detaliu, vice-consulul austro-ungar de la Iasi, Stefan Lippert von Granberg (document in limba germana, pag. 20-27).

IN LOC DE CONCLUZIE: 1. Devenirea istorica deosebit de complexa, “contorsionata” chiar dar, in esenta, necontestata a ceangailor din Moldova rezerva cititorului numeroase surprize si perspective neasteptate asupra maghiarilor dar si asupra romanilor cat si asupra relatiilor dintre cele doua etnii si bisericile catolica si ortodoxa. 2. Exista consens chiar si in cercurile nationalist-asimilationiste ceangaiesti si romanesti ca identitatea de grup a ceangailor este una preponderent religioasa (cu elemente premoderne), nationalismul maghiar fiind practic inexistent in randurile lor, iar nationalismul romanesc trebuie privit ca un fenomen de compensare, impus din exterior. 3. In chestiunea politicilor nationaliste din trecut, analizarea comparativa a celor doua fenomene din Romania si Ungaria secolului XIX/XX, – dealtfel “tipice” pentru multe state europene ale epocii – poate contribui semnificativ la o imagine mult mai echilibrata si mai apropiata de realitatile istorice decat in prezent. 4. Ar fi de sperat ca aceasta imagine reactificata si ‘relativizata’ asupra istoriei proprii cat si a istoriei “celuilalt” sa se regaseasca si in manualele scolare, massmedia si in mentalul colectiv romanesc si maghiar – preferabil inainte de asimilarea/emigrarea totala a maghiarilor din Moldova. 5. Istoria zbuciumata si suferinta muta a ceangailor de limba maghiara, ca urmare a politicilor de etno-inginerie, in scop de nationbuilding epurator, prin omogenizarea eterogenitatii maghiare, “deranjante”, din Moldova – in oglinda cu politici similare ale statului ungar inainte de 1918 -, arata, inca o data, ca niciun grup etno-lingvistic nu poate fi folosit ca masa de manevra politica ci trebuie acceptat, respectat si promovat asa cum este – si lasat in pace, cu atat mai mult cu cat, in 2017, asimilationismul nu este doar interzis de lege, ci si profund dezavuat in tarile care se doresc europene. 6. Iasul catolic, impins de Bucurestiul ortodox, mentin in viata, in “Ceangaime’, in mod artificial, impotriva vointei exprimate in mod repetat de numerosi localnici, un fel de oaza de secol XIX si secol XX timpuriu, de inspiratie dictatoriala nedisimulata, imbracata in discursuri disonante si paternalism ostil, pe alocuri violator. Iar Vaticanul stie …si tace, complice. 7. Problema Episcopiei de Iasi si a prozelitilor (ceangai romanofoni) ai romanizarii ceangailor inca maghiarofoni este prea simpla si explicita: Asa cum pamantul nu e plat si nici soarele nu se invarte in jurul lui, in chestiunea ceangailor, provenienta lor istorica, maghiara, ar trebui acceptata ca atare, iar clerul catolic va trebui sa se “invarte” in jurul credinciosilor si nevoilor acestora si nu invers. Cel putin asa rezulta din Biblie. Nici legile tarii si nici legile divine nu ii indreptatesc sa le cauzeze credinciosilor suferinta sufleteasca si nemultumire, in baza unei agende politice straine de scopurile bisericii. 8. Masura maturitatii, tolerantei si europenitatii Romaniei il va da, printre altele, nu doar lupta anticoruptie, nu doar tratarea cu buna credinta a situatiei maghiarilor din Transilvania/Tinutul Secuiesc, ci, inevitabil, si a ceangailor maghiarofoni din Moldova care doresc sa ramana ei insisi.

Hans Hedrich, politolog 19. 10. 2017

egherghel-stema “Pentru ca toti sa fie unul”. Emblema Episcopiei Romano-catolice de Iasi, cu mesaje asimilationiste explicite. Sursa: www.ercis.ro

Posted by at 20/10/2017
Filed in category: Gemeinschaft & Gesellschaft, Wissenschaft & Forschung, and tagged with: ,

54 Responses to Ceangăii – Adevăruri tulburătoare

  1. Zimbru says:

    “Adevarurile” dvs tulburatoare, incep sa se transforme in minciuni, infirmate chiar de catre studii ale Consiliului Europei (pe care il citati numai cand vi se pare ca corespunde ideologiei dvs). Iata ce scrie un studiu elaborat pentru Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Europei, raportorul fiind Jean Nouzille: “Cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor.”
    In plus studiul concluzioneaza, ca cea mai mare parte a populatiei ciangailor, care este concentrata in zona Roman si Bacau, este “tinând cont de limbă, tradiţiile şi moştenirea etnografică, o populaţie provenită din românii din Transilvania.” Deci articolele dvs nu fac decat sa intretina propaganda Orbanista, care transforma istoria in politica, pentru a incerca maghiarizarea unor populatii care in marea lor majoritate nu se considera, si nu au fost maghiari. Din cei aproape 200 000 de catolici din Moldova, 1370 s-au declarat Ciangai, si 5866 s-au declarat Maghiari, toti ceilalti declarandu-se Romani. In loc sa lase oamenii in pace sa traiasca asa cum sunt, Statul maghiar trimite in mod regulat misiuni cu gandul de ai convinge pe acestia sa se considere maghiari si sa invete limba maghiara. Asta inseamna sa iti subminezi statul vecin, iar dvs dand apa la moara unor teorii nerecunoscute de catre Consiliul Europei, nu faceti decat sa manipulati. Ce ar fi daca statul Roman s-ar duce in Ungaria si ar decide sa ii romanizeze cu forta pe greco-catolicii de acolo?

    Iata ce concluzioneaza studiului elaborat pentru Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Europei:
    „Populaţia catolică ce locuieşte în satele din Moldova şi este cunoscută sub numele de ceangăi nu este omogenă. Ea este dispersată în masa populaţiei moldoveneşti. Cea mai mare parte a ceangăilor este concentrată în regiunea oraşelor Roman (grupul de nord) şi Bacău (grupul de sud). Ei poartă costumul naţional românesc şi cea mai mare parte a lor vorbeşte o limbă română specifică Transilvaniei. Ţinând cont de limbă, tradiţiile şi moştenirea etnografică, este vorba de o populaţie provenită din românii din Transilvania. Chiar şi unii istorici unguri, precum Laszlo Mikecs, sunt de acord că nu sunt secui.
    Pe valea Trotuşului şi a afluentului său Tazlău – plus o mică comunitate pe valea Siretului – există un alt grup de ceangăi, a caror limbă este foarte apropiată de cea a secuilor, ceea ce îndrumă către o origine secuiască a acestora. Limba le este însă amestecată cu cuvinte româneşti. Au aceleaşi costume şi un mod de viaţă asemănător cu cel al secuilor. În prezent, sunt bilingvi, vorbind şi dialectul lor şi limba română. Trăiesc în aproximativ 30 sate, amestecaţi cu românii.
    Unii cercetători unguri au considerat că ceangăii, adică toţi catolicii din Moldova, sunt o enclavă de origine maghiară. Deşi mărturiile misionarilor italieni pledau pentru originea românească a ceangăilor, Péter Zöld, preot catolic din parohia Delniţa din Transilvania, îi consideră maghiari, de fapt, secui. Trebuie să ţinem cont şi de mentalitatea epocii, când religia dădea naţionalitatea. Astfel, o persoană convertită la catolicism devenea pentru maghiarii catolici tot un maghiar. Adesea, chiar şi misionarii catolici veniţi din Italia erau denumiti în documente unguri. Nicolae Iorga a publicat un astfel de document, în care se vorbeşte despre “preotul ungur Felicsi Antonio Zaulu”, de fapt Felix Antonio Zauli, autorul unui catehism şi al unei culegeri de predici în limba română. La rândul lor, misionarii catolici nu făceau diferenţă între ungur şi ungurean (transilvănean).
    Cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor. În acelaşi timp, trebuie să spunem că unii istorici români (A.D. Xenopol, Radu Rosetti) au acceptat afirmaţia că ceangăii sunt de origine maghiară.”

    • Observator says:

      Cred ca istoria ar trebui sa fie o stiinta bazata pe dovezi, mai degraba decat polemica nationalista… Romanii ardeleni catolici sunt in general greco-catolici (provenind din randurile romanilor ortodocsi) Greu de argumentat ca in Moldova niste vorbitori de dialect maghiar, romano-catolici, ar fi de fapt romani la origine!

      • Zimbru says:

        Inca o data, nu intreaga populatie a ceangailor (in jur de 200 000) vorbesc maghiara, cei care vorbesc maghiara sunt o minoritate a intregii comunitati a ciangailor romano-catolici. Faptul ca cea mai mare parte a ceangailor, concentrată în regiunea oraşelor Roman (grupul de nord) şi Bacău (grupul de sud), poartă costumul naţional românesc şi cea mai mare parte a lor vorbeşte o limbă română specifică Transilvaniei, ar trebui sa fie o dovada suficienta a originii lor.
        Deci ei vorbesc o limbă română specifică Transilvaniei, poartă costumul naţional românesc si au obiceiuri tipic românesti, e foarte greu de imaginat ca acestia au fost maghiari care apoi ar fi fost românizati dar nu intr-o română specifica Moldovei ci una specifică TRANSILVANIEI.
        Iata de ce Raportul Consiliului Europei concluzioneaza ca: “cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor.”
        Deci dovezile sunt aduse de catre istoricii care au elaborat acest raport, care nu sunt nici maghiari, nici romani, deci nu sunt partinitori. Acum va rog sa-mi aduceti dvs argumente, in loc de polemica nationalista, ca intreaga comunitate ceangaiasca e de origine maghiara.

        • Observator says:

          Nici nu am afirmat asa ceva, deci nu pot aduce alte argumente. Era doar o observatie in legatura cu tonul emotional al comentariului Dvs. si o deductie logica ce imi apartine.
          Incercati va rog Dvs. sa argumentati faptul evident ca (o parte dintre) acesti oameni vorbesc maghiara si sunt romano-catolici!

          • Zimbru says:

            Caracterul “emotional” al comentariului meu, vine din faptul ca articolul lui Hans distorsioneaza complet realitatile. Acesta afirma: “ceangaii/catolicii moldoveni sunt in majoritate covarsitoare urmasii migrantilor maghiari, ajunsi pe teritoriul Moldovei in mai multe valuri.”, ceea ce dupa cum am aratat mai sus este total fals. Cand articolele vor fi scrise corect, cu date corecte atunci, nu voi mai devenii emotional.

  2. BHJ says:

    Drag Coleg, Zimbru!

    Doresc să citez o singură propoziție din comentariul tău: ”Trebuie să ţinem cont şi de mentalitatea epocii, când religia dădea naţionalitatea.” Trebuie să-ți aduc la cunoștință, că această afirmație persistă și în zilele noastre, doar că într-o înfățișare distorsionată. În anii 1992-1995 am fost de mai multe ori în comunitatea ceangăilor din Moldova, unde, pe lângă altele, am vorbit și despre identitatea etnică a lor. Și atunci am auzit această argumentare la început amuzantă, apoi destul de amară referitoare la această clauză: ”suntem români, deoarece popa ne a spus că dacă suntem români catolici/román katólikok (sic!) atunci nu putem să fim decât români și nimic altceva (románok vagyunk, met a pap es azt mondta, hogy ha román katólikok vagyunk, akkor mü csak románok lehetünk). Nu aș putea să aduc un exemplu mai bun pentru definiția ”distorsionare intenționată a identității naționale/etnice” nici acum. Din literatura de specialitate cunoscută de mine, care cuprinde atât izvoare istorice cât și istoriografice nu pot decât să concluzionez că ceangăii din Moldova sunt de origine maghiară, proveniți/emigrați din Ardeal, cu tot că am citit și opera lui Mărtinaș (care, părerea mea, nici gramatical nu stă pe picioare).

    Deci: apartenența religioasa răstălmăcită influențează asumarea identității etnice chiar și în zilele de azi, aceasta fiind mentalitatea și a epocii noastre. Dacă ceangăii nu ar fi/nu ar fi fost de religie romano-catolică, cădea încă un ”argument” folosit în favoarea romănității lor. În situația actuală, identitatea/apartenența lor religioasa este un argument în plus în mâna și în gura acelora care doresc asimilarea lor.

    Drag Coleg, desigur, sunt maghiar (unul din Ardeal, pe care însuși ceangăii îl numesc ”Ungaria”, și pe maghiarii de acolo ”chiar maghiari” /tyármagyar, ca să facă deosebire de ei însuși care se consideră maghiari, dar diferiți de cei din Ardeal. Observând că folosești diacriticile maghiare în mod corect și la locul lor, presupun că ai înțeles și citate în limba maghiară.

    Să auzim numai de bine,

    BHJ

    • Zimbru says:

      Buna seara, da, initial m-a amuzat si pe mine aceasta expresie “román katólikok (sic!)”, dar este trist, fiind voit o distorsionare. Din pacate o distorsionare este si afirmatia ca intreaga populatie a ciangailor (ciangau este inteles aici ca intreaga populatie romano-catolica din Moldova) este de origine Maghiara.
      De aceea iti sugerez sa citesti studiul elaborat pentru Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Europei, studiu care nu este realizat nici de maghiari, nici de romani, si care concluzioneaza ca cea mai mare parte a ceangăilor este concentrată în regiunea oraşelor Roman (grupul de nord) şi Bacău (grupul de sud), si ca acestia poartă costumul naţional românesc şi cea mai mare parte a lor vorbeşte o limbă română specifică Transilvaniei. Ţinând cont de limbă, tradiţiile şi moştenirea etnografică, este vorba de o populaţie provenită din românii din Transilvania. Chiar şi unii istorici unguri, precum Laszlo Mikecs, sunt de acord că nu sunt secui.
      Pe valea Trotuşului şi a afluentului său Tazlău – plus o mică comunitate pe valea Siretului – există un alt grup de ceangăi, a caror limbă este foarte apropiată de cea a secuilor, ceea ce îndrumă către o origine secuiască a acestora. Limba le este însă amestecată cu cuvinte româneşti. Au aceleaşi costume şi un mod de viaţă asemănător cu cel al secuilor. În prezent, sunt bilingvi, vorbind şi dialectul lor şi limba română. Trăiesc în aproximativ 30 sate, amestecaţi cu românii.
      Mult succes!

      • gata cu minciunile says:

        Legat de argumentul ca ceangaii “poarta haine populare romanesti, deci sunt romani” pot spune ca este normal ca o populatie care traieste secole dea randul in mijlocul unei populatii majoritare sa preia elemente din costumul acestuia, sau chiar in totalitate. Daca de exemplu ne ducem la Micherechi, satul romanesc din Ungaria, vedem ca costumul lor popular in care danseaza ansamblurile din satul lor, sunt tipic maghiare, neasemanandu-se cu cele romanesti. Deci asta ar insemna ca sunt maghiari? Nu, doar in mijlocul unei populatii majoritar maghiare, au preluat straiele acesteia. Si nu e adevarat ca ceangaii secui, stabiliti in Moldova dupa 1764, ar purta haine maghiare. Si ei poarta haine populare de tip moldovenesc. Am citit explicatia in legatura cu asta ca si-au schimbat hainele ca sa nu fie depistati de austrieci care doreau sa ii duca inapoi in Transilvania, si sa ii forteze sa fie soldati, lucru din cauza caruia, precum si a macelului de la Madefalva (Siculeni), s-au refugiat in Moldova. Toti ceangaii din Moldova poarta straie de tip moldovenesc, dar cu motive maghiare pe ele, dar asta nu inseamna ca sunt romani. In Transilvania hainele populare specifice pentru una sau alta nationalitate specifica de aici, s-au format dupa secolul XVI, cand deja ceangaii originari, nesecui, erau in Moldova demult. De nu puteau sa poarte hainele secuilor sau a maghiarilor transilvaneni. De exemplu hainele sasilor transilvaneni nu se aseamana in niciun fel cu hainele germanilor din Germania sau Austria, ci cu cele ale maghiarilor si romanilor din Transilvania. Va propun sa le studiati. Asta ar insemna deci ca ei nu sunt germani? Ca conform logicii dv asta ar insemna…

  3. Secui says:

    Am vizitat Moldova de mai multe ori. Ce am vazut acolo este faptul ca nimeni nu este de origine romana ori este maghiar, rus, polonez, ucrainean. Sunt multe minoritati in Moldova, dar nimen nu intreaba ce nationalitate ai. Omul vorbea in polona cu mine dar tot roman se considera. Nu-si da seama ca daca vorbeste Polona are etnie Polona iar cine vorbeste in limba Ucraineana este de etnie Ucraineana. Eu cand m-am dus in Moldova si vorbeam maghiara oamenii ma intrebau daca vorbesc in limba Ucraineana. Ei nu mai aduc aminte de limba maghiara, doarece acesta a fost stersa din Istorie. Numai atunci poti sa dai seama ca au fost unguri in Moldova cand citesti numele Directorilor de la minele existente din Moldova.

    • Zimbru says:

      Aceasta este cea mai naturala forma de a fi polonez, ucrainean, etc. faptul ca vorbesti limba, ai obiceiurile pastrate dar nu ai nevoie sa te delimitezi ostentativ si sa afirmi: da eu sunt polonez, nu roman, de parca cele doua ar fi incompatibile, de parca antagonismul este necesar pentru ati afirma originile. Acest lucru nu il inteleg eu la unii maghiari, de ce ei nu pot fi si maghiari si romani. De ce pentru a fi maghiar trebuie sa te delimitezi de toti ceilalti, sunt convins ca numerosi sunt cei care nu gandesc asa.

      • Mesterca says:

        Un ceangau maghiar nascut la Cleja-Bacau, care pana la gradinita nu a invatat romaneste, este numit ROMAN. OK!
        Inseamna ca un soarece nascut in grajdul calului trebuie numit CAL!!!!?
        Ridicol, ca si orice sugrumare a culturii diverse purtate si pastrate de ceangai. Preotii in mod sistematic, actionand in mod concomitent, dupa unele directive venite de nu prea “sus”, duc la sfarsit in numele lui Dumnezeu roamnizarea. In ultima perioada in multe sate au interzis bocetele de la inmormantare, pentru ca ele sunt pe ungureste. E clar ca si ultimele legaturi emotionale trebuie distruse, astfel dezradacinand o populatie de propriia istorie, facand-o sa imprumute de la populatia majoritara de exemplu: multe obiceiuri, straie, melodii, rugaciuni etc. Nu este onmetida noua in lumea asta. Dar ca sa o observam in stadiulbacesta de civilizatie, mi se pare absurd si de judecat.

        • Zimbru says:

          Nu este ceea ce am spus: am spus ca este de neinteles de ce trebuie sa te definesti intodeauna prin excludere: eu sunt maghiar dar nu roman, de parca cele doua s-ar exclude automat, de parca nu poti sa te simti si una si cealalta. De exemplu te poti simtii maghiar pentru ca limba si cultura ta sunt maghiare, iar roman pentru ca te poti identifica cu valori ale acestei societati romanesti, sau tii cu echipa Romaniei de fotbal, sau de hockey pe ghiata :-). Si aici nu vorbesc despre cazul ceangailor, ci despre cum te definesti ca om in general, acesta a fost si comentariul meu precedent, care nu s-a referit la cazul specific al ceangailor.
          Intrebati oamenii din Tirolul de Sud ce simt ca sunt, multi vor raspunde ca sunt Austrieci dar si Italieni, asta inseamna ca ar fi cumva dezradacinati, si-ar fi pierdut reperele?
          Comentariul dvs mi se pare de sorginte secolul 19, atunci se gandea in termeni pur etnici, cand oamenii nu puteau fi decat una sau alta.

          • Adrian says:

            Problema vine de acolo, ca pentru Romîni
            definitia de natiune, definitia de a fi romîn se considera in felul urmator:
            Toti cei care s-au nascut si locuiesc pe teritoriul actual al Romîniei sunt romîni.
            Insa la maghiari definitia de natiune este:
            Toti cei care vorbesc limba maghiara,au ascendenti maghiari si se definesc prin cultura maghiara,si
            împartasesc aceasta cultura apartin Natiunii Maghiare.
            Din acest motiv romînii nu inteleg, ca
            un maghiar de ce spune daca este intrebat daca este romîn sau maghiar
            spune ca este maghiar. Am vazut mai multe interviuri cand reporterul
            a insistat asupra faptului ca daca s-a nascut pe teritoriul actual al romîniei, are
            si bulletin din romînia, cum de nu se simte roman, si cum de nu se autodefineste ca romîn.
            Ei tocmai de aceea ca se difera definitia de natiune in cazul cum este definit a fi romîn apartinand natiunii romîne.
            Un maghiar nu este si niciodata nu va fii romîn , degeaba se insista asupra acestui fapt, prin definitia
            apartinand la Natiunea Maghiara exclude acest lucru. Omul poate sa aiba cetatenia unei tari
            dar nu va apartine si natiunii acelui stat.Poate sa fie cetatean romîn dar nu va fi romîn apartinînd natiunii romîne.
            Un maghiar poate fi cetatean romîn, că locul unde s-a nascut din cauza istoriei care o mare parte din Ungaria de est si Transilvania, prin dictatul de la Trianon din 1920 s-a alocat la statul numit din 1862 Ruminia ,dar niciodata nu se va autodefinii ca apartinand natiunii romîne.
            “Rumania, termenul “Rumîn” ca si notiunea de „poporul Rumân” exista din 1862. prin unirea Valahiei cu Moldova in 1859, cu sprijin francez, Alexandru Ioan Cuza a fost ales la tronurile Moldovei şi Valahiei, si a creat un stat cunoscut sub numele de Principatele Unite Rumine la 11 decembrie 1861. În 1862 statul nou creat a fost redenumit “Rumania”. Termenul “Romania” cu “o” se foloseste de la mijlocul secolului 20,intentionand a sugera si mai mult ca ar fi vreo legatura intre vlahi cu “romanus”, in latina insemnand “cetatean al Romei” cea ce este un fals.
            Romania, si “natiunea ru(o)mana” este cu 22 de ani mai vechi decat Coca Cola ,ce a fost inventat in 1884.
            Originile “poporului” vlaho-rumin, cei ce locuiesc astazi in Ru(o)mania,trebuie cautat in balcani in zona lacului Ochrid. Acolo s-a format poporul Valah, din Albanezi, Ilirieni, Dalmatieni, si grupuri de popoare care se ocupau cu pastoritul venite din sudul Italiei prin ani 560-600 D.C. dupa invazia gotilor care au ocupat sudul Italiei in 553 D.C.
            Dovada este ca si in zilele noastre mai traiesc in acele zone grupuri mici care vorbesc limba archaica vlaha, cel de innainte de latinizarea artificiala a limbi vlahe in „Dicţionarul limbii române -1871-1876”.Insa gramatica
            limbi “rumine”chiar si dupa latinizarea fortata a pastrat multe obiceiuri
            care tradeaza influenta albaneza.
            Limba Vlaha archaica contine cuvinte de origine: 45,7% slava, 31,52% latina, 8,4% turca, 7% greaca, 6% maghiara, 0,6% albaneza.
            Pana in 1860-62 pentru scriere Vlahii au folosit abecedarul cirilic,
            cea ce dovedeste conlocuirea cu slavii (bulgari,sarbi) timp indelungat in imperiul Bizantin iar religia lor ortodoxa dovedeste aceeasi lucru.
            Valahii au trait in balcani, pe teritoriul Albaniei si Macedoniei de astazi, si au migrat catre Bulgaria, in anii 900-1000 DC,iar apoi trecand de Dunare catre teritoriile locuite de cumani (Cumania),in anii 1000-1100 DC.
            Basarab I,un nobil cuman a unit cnezatele la nord de Dunare (Muntenia) si a intemeiat Vallachia,locuite de Vlahi, si Cumani in anii 1310-1352.
            Valahii, in numar mare au fost adusi pentru munca in Transilvania incepand din anii 1200 – 1300 de catre nobili maghiari, in zonele depopulate in urma invaziei tatarilor. Povestea cu continuitatea cu dacii si Romanii(romanus) prima data a aparut ca notiune in 1791 in primul memoriu innaintat catre imparatul Leopold al II-lea
            „Supplex Libellus Vallachorum Transsilvaniae ”, prin care se cerea etniei
            Vlahe din Transilvania acceptarea ca natiune cu drepturi egale.
            Ideea ca Vlahi ar fii urmasii Romanilor (romanus) si dacilor a aparut din necesitateade a crea un sentiment national in randul vorbitorilor de limba vlaha, si a crea pretextul pentru a intra in randul natiunilor din Transilvania.
            In aceea vreme existau trei natiuni recunoscute oficial in Transilvania: Nobili Maghiari, Secui liberi si Sasii (Unio Trium Nationum, din 1438)
            La inceputul anilor 1700 erau cca 200.000 (douasutedemii) de vlahi in
            Transilvania.
            Poporul Vlah sau autointitulati din anul 1862 Rumîni nu au nici o legatura cu Dacii, si nici cu Romanii(romanus).
            Maghiari au venit in Bazinul Carpatic in A.D. 896 si au gasit popoare avare si grupuri din hunii lui Atilla care se numeau Szkl.(Secui).
            Secuii aveau aceasi limba si scris (Székely-Magyar runic Script) ca si
            Unguri.”

          • Zimbru says:

            Raspuns lui Adrian. O discutie despre cine a fost primul in Transilvania este inutila ea neavand nicio valoare juridica. Maghiarii au folosit primii aceasta asazisa dezbatere pentru a cere dreptul absolut asupra Transilvaniei, desi de facto la inceputul secolului romanii reprezentau majoritatea absoluta in Transilvania, si asta este ceea ce conta.
            Doar de dragul dezbaterii intelectuale va spun ca ceea afirmati dvs ca originile romanilor trebuie
            cautate in zona lacului Ohrid, si ca romanii nu ar avea nicio legatura cu “romanii” este o aberatie. Atunci cum explicati limba de origine latina, cititi texte din secolul 17-18, inainte de curentul latinist si veti vedea ca limba tot de origine latina era, in mare parte. Totusi exista sute de carti scrise pe aceasta tema, de catre autori straini, si la nivel international exista un consens pe aceasta tema, ca originile romanilor sunt acolo unde se si afla adica in mare parte, pe teritoriul Romaniei de azi, adica mai precis pe cel al Munteniei, Olteniei, Transilvaniei, Maramuresului etc. Citi si Djuvara, istoric roman de renume international, de origine aromana, care si el explica foarte clar aceste lucruri, cu dovezi foarte clare (de exemplu numele locurilor date de romani, sunt preluate direct din limba latina, cum ar fi Arges de ex. etc., ceea ce demonstreaza continuitatea).
            Apoi, in ceea ce priveste cum te definesti ca etnie, roman, maghiar sau ambele, raspunsul dvs este demn de un “Ayatollah”. Eu nu consider ca daca te-ai nascut pe teritoriul Romaniei trebuie sa te consideri roman, eu spun ca poti avea afinitati si cu romanii, si cu maghiarii, si cu sasii. De exemplu sa fii de etnie maghiara si sa tii cu echipa nationala de fotbal a Romaniei. Raspunsul dvs este extremist din acest punct de vedere, pentru ca spune ca daca esti de limba si cultura maghiara, nu vei putea niciodata sa te consideri roman, sa te consideri expus si la cultura romneasca, sa tii si cu echipa nationala de fotbal. Oare asa gandesc majoritatea maghiarilor?

    • Anonymous says:

      Pai si atunci noi moldoveni unde suntem dacă tu ai văzut numai ucraineni polonezi si rusi

    • Anonymous says:

      Dacă tu ai văzut ucraineni rusi polonezi unguri noi moldoveni unde suntem pe luna

  4. Andrew says:

    Culmea este că, tot ieri, cam pe când apărea acest articol, am ridicat de la poștă o carte tulburătoare, aflată în strânsă legătură cu subiectul. Mai exact, este vorba despre lucrarea “Inspectorul școlar raportează”, apărută foarte recent la Editura Kriterion din Cluj.
    Sunt expuse și studiate procesele-verbale întocmite de inspectorii școlari în urma controalelor efectuate de ei în școlile din satele de ceangăi din Moldova, între anii 1894-1953. Documente absolut oficiale, al căror conținut nu poate fi contestat, întocmite în epocă de persoane de rang înalt școlăresc și aflate în original la Direcțiile Județene ale Arhivelor Naționale din județele Neamț și Bacău…
    Cred că paginile astea ar trebui să fie citite de toți cei care, din sânul minorității ceangăiești chiar fiind, au îmbrățișat necondiționat “teoria” mărtinaș, iar acum sunt chiar mai vehemenți decât românii majoritari, în manifestările lor naționaliste și șovine, antimaghiare… Ar rămâne descumpăniți, probabil, dacă ar afla că, acum mai puțin de o sută de ani, încă, bunicii lor se descurcau greu de tot cu româna! Și asta pentru că erau pur și simplu unguri, vorbitori de limbă maghiară în familie și în comunitate, după cum arată inspectorii în rapoartele lor:
    -”Toți școlarii sînt de naționalitate Maghiară și religie Catolică” (Săbăoani, 20 April 1901 – p. 80);
    -”Cum satul acesta este numai de Unguri, succesele D-lui și D-nei Spătaru sunt cu atât mai mult de apreciat. Amândoiu lucrează ca buni Români” (Săbăoani, 1907 Noembre 21 – p. 84);
    -”Satul având locuitori sadea 《Unguri》; dintre cari unia abea știu românește (…) Munca învățătorilor aici este și trebuie să fie mult mai activă de cât în alte sate. (…) Cultivând fetele prin o instrucție românească, prin care să li se deștepte sentimentul drept național (…).” (Săbăoani, 21 Dec. 1907 – p. 98);
    -”La școalele primare din Săbăoani ai impresia că te afli intr’o provincie nu de mult luată dela Unguri” (Săbăoani, 7 Febr. 1919 – p. 106;
    -” Se fac cu mult succes cusuturi pe motive românești, înlocuindu-se astfel treptat cusăturile ungurești” (Săbăoani, 24 decembrie 1921 – p. 108);
    -”A lucrat mult și frumos lucru de mâna cu elevele, introducând motive românești în cusături în locul celor ungurești care erau în sat” (Săbăoani, 18 Mart. 1924 – p. 112);
    -” Între dânșii folosesc numai limba ungurească. Copiii fiind crescuți până la 5 ani numai în limba maternă, când vin la școală sau la grădinele de copii, nu știu nici un cuvânt românesc” (Săbăoani, 16.X.1926 – p. 112);
    -”Grija pentru confirmarea caracterului românesc în viața femeilor din acest sat, o preocupă deosebit. În acest scop munceste cu o stăruință deosebită pentru a le cultiva gustul pentru tot ce e românesc: limbă, port, obiceiuri. D-sa între altele a înființat un atelier pentru fete pe care l-a condus cu multă pricepere introducând în sat portul românesc. (…) În această operă de romănisare e ajutată și de colegele d-sale” (Săbăoani, 16.X.1926 – p. 114).
    Așa zișii “istorici”, gen mărtinaș si adepții, care atribuie caracter românesc acestei populații pe baza observațiilor asupra portului popular, reținând că el ar fi românesc, pierd așadar din vedere momentul introducerii acestuia în aceste sate, la o dată mult prea recentă pentru a putea fi folosit ca reper și ca argument în fundamentarea teoriei lor…
    Cât timp expunerile lor sunt “teziste”, cu concluzii predeterminate, decupând inclusiv din izvoarele scrise doar părțile ce le convin, interpretându-le în cheia impusă, este evident că ne aflăm în mijlocul unei manipulări grosolane, care nu vrea să țină cont de adevărul istoric atât de evident…

    • Observator says:

      Din pacate, romanizarea maghiarilor este o realitate, asa cum a fost adevarata incercarea de maghiarizare a minoritatilor din Ungaria Mare… Istoria ar trebui sa fie o stiinta bazata pe dovezi, pe fapte si nu pe interpretari nationalist-sovine. Daca fiecare parte isi asuma propriile greseli si incearca apoi sa le corecteze, ar putea incepe adevaratul proces de reconciliere si convietuirea armonioasa dintre romani si maghiari ar fi o proba de civilizatie euroopeana.
      Am calatorit recent in Finlanda, tara care a fost de-a lungul istoriei impartita intre puterile vecine (Suedia si Rusia) dar care, din fericire, nu a trecut prin experienta comunismului. Minoritatea suedeza din Finlanda este cam de 6% din populatia tarii, repartizata mai ales in zona de vest a tarii, care fusese sub ocupatie suedeza. Capitala se afla in est, unde nu prea locuiesc suedezi. Cu toate acestea, limba suedeza este a doua limba oficiala a tarii, strazile din Helsinki fiind inscriptionate bilingv. Iata un model la care se poate reflecta!
      Acuzatiile reciproce si scuzele nu folosesc nimanui, este mult mai productiv sa incercam fiecare sa studiem cu obiectivitate faptele istorice si sa incercam sa ne respectam si, de ce nu, sa vedem aspectele pozitive ale convietuirii. Mozaicul etnic si cultural constituie bogatia unei tari.
      Mentionez ca sunt roman, dar asta nu ma impiedica sa incerc sa incerc sa fiu obiectiv.

      • Zimbru says:

        Felicitari. Exact pentru asta pledez si eu. (Re)cunoasterea reciproca a greselilor din trecut, ca baza a unei reconcilieri dupa modelul franco-german. Dar pentru asta, trebuie ca si maghiarii, si nu numai romanii sa-si recunoasca greselile. Articolul lui Hans nu respecta aceasta logica prezentand numai partea de greseli a romanilor, iar apoi afirma ca marea majoritate a ceangailor sunt maghiari, putand astfel justifica o eventuala maghiarizare a tuturor romano catolicilor, desi unii dintre acestia nu au fost niciodata de origine maghiara. Asa cum am mai aratat, marea majoritate a ceangailor nu este de origine maghiara.
        Apoi vorbeste despre politica de romanizare din trecut a partii maghiare a ceangailor dar nu critica politica de maghiarizare a ceangailor care se desfasoara astazi. Din potriva o considera un lucru firesc. Decizia de a infinta scoli in limba maghiara, si nu in dialectul local nu face decat sa precipite disparitia graiului ceangaiesc. Asazisii protectori ai comunitatii ceangaiesti incearca sa-i faca sa dispara si sa devina un grup maghiar ca cel de dincolo de munti, ceea ce inseamna schimbarea identitatii lor. Acestia din urma sunt doar victima a unei politici de stat a Ungariei de astazi.
        Exact aceasta greseala au facut-o si romanii in perioada interbelica, cand au infintat scoli romanesti in satele aromane din Nordul Greciei, astfel reducand numarul vorbitorilor de aromana.
        Deci comentatorii de pe acest forum ar putea fi primii care sa inceapa sa recunoasca si greselile maghiarilor. Dar dupa cum vedeti, nu exista niciun comentariu care sa faca acest lucru, in afara de al dvs. Mai mult articolul publicat de dl Hedrich “Asuprirea românilor din Transilvania înainte de 1918″ afirma chiar ca nu a “existat niciodata o politica generala de maghiarizare”, facand referinta la perioada de inainte de 1918. Cum poti cu un asemenea tip de negationism sa avansezi in reconciliere. O reconciliere este posibila numai cand aceasta este sincera si atunci cand si unii si altii regreta, isi cunosc si isi recunosc faptele. Iar dl Hecrich prezinta doar o anumita versiune a istoriei si a realitatii cea care corespunde cu dogmele pe care acesta le imbratiseaza.

    • Zimbru says:

      Dvs faceti referire la partea de origine maghiara a ceangailor si la politicile de asimilare a acestei parti a comunitatii ceangailor, insa tindeti sa afirmati ca intreaga comunitate a ceangailor (adica toti romano-catolicii din Moldova) ar fi la origine etnici maghiari. Nimic din dovezile pe care le aduceti nu concluzioneaza ca intreaga comunitate a ceangailor ar fi de origine maghiara, arata doar politica care s-a desfasurat in zonele de origine maghiara. Faptul ca toti ceangaii sau marea lor majoritate ar fi de origine maghiara este fals, asa cum a fost demonstrat chiar de catre autorii raportului Consiliului Europei.
      Nu vreau sa mai repet intreaga demonstratie, dar iata doar una din concluziile studiului istoric al Consiliului Europei: “Cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor.”
      Inca o data acesti cercetatori au concluzionat ca o mare parte a ceangailor vorbesc o limbă română specifică Transilvaniei, poartă costumul naţional românesc si au obiceiuri tipic românesti. Daca ei ar fi fost romanizati fortat, cum se face ca vorbesc o limbă română specifică Transilvaniei si nu una specifica Moldovei. Nu mai vorbesc despre mărturiile misionarilor italieni care pledau pentru originea românească a ceangăilor si care venisera in regiune cu mult inainte sa inceapa orice politica de romanizare.

      Dar cea mai mare greseala, dupa parerea mea, care s-a facut recent, si aceasta vine din partea comunitatii maghiare din Transilvania si a guvernului maghiar. Din pacate aceasta greseala poate fi fatala graiului ceangaiesc. Este vorba despre decizia de a infinta scoli in limba maghiara, si nu in dialectul local. Acest lucru nu face decat sa precipite disparitia graiului ceangaiesc. Asazisii protectori ai comunitatii ceangaiesti incearca sa-i faca sa dispara si sa devina un grup maghiar ca cel de dincolo de munti, adica schimbarea identitatii lor.
      Exact aceasta gresala au facut-o si romanii, cand au infintat scoli romanesti in satele aromane din Nordul Greciei, astfel reducand numarul vorbitorilor de aromana.
      Deci aceasta politica de maghiarizare este condusa astazi si ma mir ca nimeni nu incearca sa stopeze acest fenomen care duce la disparitia graiului ceangaiesc. Un proverb spune ca omul destept invata din propriile greseli, iar inteleptul din greselile altora. Luati aminte.

      Iata deci ce sustine de fapt Dl Hedrich eliminarea putinilor care inca mai stiu graiul ceangaiesc si de facto disparitia lor. Asta se intampla cand cineva vede doar o parte a realitatii, in speta politica de romanizare a ceangailor de origine maghiara, si nu recunoaste ca majoritatea ceangailor nu sunt de origine maghiara (ba unii sunt la origine chiar sasi), si vorbeste despre introducerea limbii maghiare in loc de dialectul ceangailor.

  5. Zimbru says:

    Pentru o prezentare impartiala, sa ne uitam si la ceea ce s-a intamplat cu comunitatea greco-catolica din Ungaria. Comunitatea greco-catolica reprezinta astazi aproximativ 250 000 de suflete, la origine acestia au fost in principal romani si ruteni, la acestia adaugandu-se, in numar mai mic sarbi si slovaci si apoi si maghiari. Astazi acestia se declara aproape in totalitate maghiari si vorbesc in general limba maghiara. Acestia au fost deci aproape complet asimilati.
    “Hungary’s Greek Catholics were originally concentrated in what is now northeastern Hungary. This region was historically inhabited by Greek rite Christians from the Carpathian Mountains (Ruthenians and Romanians). Serbs fleeing the Turkish advance arrived later in what was then Hungary, but most stayed in the area that is now part of Serbia. Later still, when the Turks were driven back from Vienna in 1683 and from Buda and central Hungary in 1686, Ruthenians and Slovaks settled in the abandoned lands of Hungary. They were cared for by the Ruthenian Byzantine Rite Eparchy of Mukacheve (Hungarian: Munkács).”
    Ungaria da lectii de prezervare a minoritatilor. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

  6. nick says:

    indiferent de unde ar fi venit ceangaii sau de ce etnie or fi fost ( eu il cred pe Martinas), romanizarea lor a fost si este o necesitatea geospolitica exact in aceiasi masura cu romanizarea marilor orase ale Ardealului. Acest aspect rezulta si din acest articol unde , nu-i asa, domnul Hans Hedrich, politolog, ajunge la acelasi subiect care ii doare pe maghiari: cum sa iasa de sub atoritatea statului roman. Nimeni nu vrea autonomie, autonomie care este vazuta doar ca o etapa.

    • Zimbru says:

      Dl Hedirch s-a reprofilat din ONG-ist pe teme de salvare a patrimoniului cultural si natural in ONG, parese sustinut de Budapesta, care face propaganda pro autonomie in toate regiunile tarii, autonomie care este intr-adevar vazuta doar ca o etapa.
      Daca ar fi transparent si-ar publica sursele de finantare.

    • Zimbru says:

      In plus exemplul Cataluniei arata clar la ce duce autonomia, risc de razboi civil, ultra-nationalism, separatism. Exemplul Cataluniei ar trebui sa ne deschida ochii tuturor si sa intelegem ca autonomiile sunt deschiderea cutieii pandorei.

  7. Andrew says:

    Apreciez că articolul de mai sus este unul excepțional, valoarea lui deosebită constând mai ales în aceea că reușește să sintetizeze și să expună succint, dar în mod corect și cât se poate de clar, majoritatea concluziilor la care și eu, asemeni multor altora, am ajuns după mai mulți ani de documentare asiduă, și după parcurgerea sistematică a zeci și zeci de lucrări privitoare la fascinanta istorie a comunității din care eu însumi provin. Adevărurile sunt, într-adevăr, tulburătoare, și nu convin multora, lucru ce se poate vedea ușor inclusiv din unele comentarii (pe alocuri chiar deplasate) de mai sus. Dar, e dreptul fiecăruia la opinie, nu vreau și nu mă interesează să intru în polemici sterile cu vorbitori anonimi și rigizi, închistați în „credințele” lor de nezdruncinat (și la care eu nu le neg defel dreptul!).
    Nu poți să nu le remarci însă vehemența cu care vin să mânjească munca de documentare a altora, și încăpățânarea contondentă cu care neagă dreptul la opinie al celorlalți, îndreptățiți să se exprime și ei… Îmi vine să cred că sunt chiar activiștii acelei organizații constituite prin contribuția și mijlocirea Episcopiei de Iași (sau sunt asemenea militanților ei), acea „Asociație a Romano-Catolicilor din Moldova”, intitulată, după ideile pe care le proclamă și propagă, „Dumitru Mărtinaș”, cea care nu mai tolerează opinii contrare, care să contravină doctrinei oficiale, singura acceptată de stat și de biserică după 1985. Conform lor, există un singur adevăr în ce ne privește: suntem români maghiarizați și catolicizați în Ardeal, fugiți în Moldova… (Numai buni de re-românizat, adică!)
    Nu se gândesc deloc la faptul că este lipsit de logică și de sens ca, o minoritate deja asimilată, să mai aibă motive reale ca să emigreze de acolo de unde a fost deja integrată. La un lucru ce se petrece timp de mai multe generații, după cum bine se știe, izbucnește brusc adică nemulțumirea, la o generație deja asimilată?!?? Să fim serioși… De ce oare, aceia rămași nu au fost asimilați și ei, la rândul lor, cum de-au mai rămas acolo români, prin Ardealul atâta de „ostil și asimilator” în opinia deloc documentată, și nedemonstrată, a lui mărtinaș?… Cum de, această minoritate, odată emigrată în noul ei bazin din Moldova, a continuat să vorbească și să-și păstreze, timp de secole, religia și limba impusă, chipurile, și pe care o ura, de vreme ce a determinat-o la emigrație, la plecarea din vechiul ei sălaș?… Întrebări firești și logice, de bun simț, la care ei nu dau nicicând răspuns clar, ferm și documentat.
    Au manifestări de tip fariseic, cei care sunt propovăduitorii unor atare și evidente neadevăruri! Orișice le-ai spune, este lipsit de cea mai elementară valoare pentru ei, le trece pe lângă urechi… Îți servesc pe un ton ultimativ sentințe categorice, dincolo de care nu mai încap discuții, de parcă ei ar fi depozitarii adevărului absolut, și tot ceea ce știi tu, după îndelungate și atente lecturi, este lipsit de orice însemnătate. Colportează idei neverificate, preluate din surse îndoielnice, dar care, în opinia lor, nu mai necesită niciun fel de cercetare, ci trebuie impuse și luate ca atare, eventual cu forța.
    Să fim onești: mărtinaș nu a fost nici filolog, nici etnolog și nici măcar vreun mare istoric nu a fost, iar manuscrisele sale au fost denaturate de fosta securitate (UM 0544), în anii celei mai aprige și crunte prigoane religioase din timpul comunismului. Alexandru Philipide, căruia i-a prezentat cândva ideile, l-a trimis pur si simplu la plimbare, pentru diletantismul vădit al lucrării. La 1985, dacă erai cadru militar, profesor, polițist, nu te puteai căsători religios decât pe ascuns, ca să nu ai probleme. O știu din experiențe trăite pe viu, în familie. Or, cartea „revizuită și îngrijită” de doi membri ai securității, fondatori mai apoi ai organizației de extremă dreapta „Vatra românească”, a apărut tocmai atunci, având ilustrații care contraveneau flagrant chiar liniei oficiale, cu biserici și cu papa nostru, la vreo șase ani de la moartea pretinsului autor… Era împopoțonată cu o imensă bibliografie (las’ să fie acolo!), la care textul nu face trimitere concretă nicicând (și din care, citind, ajungi tocmai la alte concluzii)!
    După treizecișidoi de ani, aceleași idei, demonstrat false, ne sunt servite în continuare răstit, ca fiind singurele valabile, incontestabile… Texte vechi sunt re-traduse și trunchiate, ignorând și eliminând cuvinte „incomode” doar pentru că amintesc de originile reale ale noastre (vezi Codex Bandinus, de pildă).
    Hai să vedem, totuși: cât de naivi îi puteți crede pe misionarii și pe vizitatorii apostolici ai Moldovei, încât să credeți afirmația și explicația puerilă că nu puteau face distincția între un ungur și un italian, polonez etc.? Chiar textele rapoartelor respective, dacă le citești atent, îți demonstrează contrariul, faptul că distincția era făcută cu toată obiectivitatea, acolo unde era cazul!
    Da, eu unul, după mult studiu, o spun ferm și răspicat, în acord total cu articolul, știind că acesta este adevărul gol goluț: în majoritatea lor imensă, covârșitoare, catolicii de astăzi din Moldova sunt urmașii migranților unguri, stabiliți aici în valuri succesive, astfel după cum arată în mod corect articolul de mai sus! Procentele absolut infime de poloni, italieni și sași, nu dau dreptul nimănui să denatureze adevărul istoric! O demonstrează numele purtate de catolicii noștri, toponimia locurilor, arealul de așezare a lor, documentele scrise de-a lungul vremii de diverse surse ș.a.m.d. Nume păstrate peste veacuri și regăsite identic și în evidențele consemnate de aceiași misionari și vizitatori de rang bisericesc (Petru Deodatus, Marco Bandini, Giovanni Botero, Bernardino Quirini, Andrei Bogoslavic, Paolo Bonnicio, Niccolo Barsi, Benedetto Emanuel Remondi, Bartolomeo Bassetti, Bonaventura Campofranco, Bogdan Baksic etc.).
    Or, să te cheme Antal, Cadar, Iștoc, Fodor, Doboș, Roca, Balint, Lorenț, Tamaș, Dumea, Martoncă, Vârgă, Sandăr, Demeter etc., dar să te pretinzi daco-roman pur-sânge, este aberant și trebuie să fii naiv să crezi că ăsta e doar rodul întâmplării, ori al vreunei nedovedite „maghiarizări”, ce ar fi avut loc cândva, în condiții obscure și nedocumentate, nicicând elucidate (și pe când în realitate era lipsă acută de preoți maghiari, care să se poată deda la astfel de acțiuni)!
    După cum arată deslușit unele documente, preoții și călugării italieni, neputând converti pe românii ortodocși din Moldova la catolicism, au românizat după 1850 maghiarii din această provincie, obținând până la urmă ceea ce dorise Vaticanul: o comunitate catolică de limbă română…
    Mai departe: s-a demonstrat științific, de filologi, că particularitățile graiului ceangăilor, atunci când foloseau româna, nu dovedesc defel, absolut deloc, venirea acestora din Transilvania, dintre românii de acolo! Comparațiile făcute de mărtinaș sunt în legătură cu populații românești din imediata apropiere a marilor bazinelor ungurești, fenomenele lingvistice respective fiind justificate în realitate tocmai de înrâurirea limbii maghiare asupra acelora cu care venea în contact! Iar vorbirea siflantă n-a fost și nu se întâlnește în niciun grai românesc, fie el din orice parte a țării. Vorbirea cu sz apare în urmele lăsate de limba maghiară medievală (și nu doar la ceangăii maghiari moldoveni), în timp ce prezența acestei foneme în limba română nu poate fi documentată univoc nicăieri, fapt ce întărește în realitate originea maghiară medievală a ceangăilor!
    Apoi: dacă ați fi avut privilegiul să creșteți, ca și mine, într-o familie în care se vorbea și se folosea dialectul ceangău al limbii maghiare, ați ști bine că tot vocabularul de bază este identic celui al limbii mamă! Casă, masă, apă, foc, pământ, scaun, ușă, fereastră, om, iarbă, floare, cer, animale, culori, copaci, numere, fenomene, grădină, mâncăruri, legume și fructe, activități și stări de zi cu zi, tot-tot ceea ce exprimă și se leagă de universul imediat al ființei umane, au absolut aceleași cuvinte care le exprimă identic, de o parte și de cealaltă a Carpaților! Să spui că asta nu este limbă maghiară, te descalifică din start! Dar, să spui, cu o falsă „grijă ocrotitoare”, că recenta predare a limbii maghiare în satele de ceangăi ar duce la dispariția graiului ceangăiesc, denotă multă ipocrizie și cinism (și chiar superficialitate)! E ca și cum ai spune că, predându-le românilor maramureșeni sau bihoreni ori olteni limba română literară, ai face să le dispară dialectul și specificul! Să li se predea idiș, atunci? Trebuie să ai probleme mari și să-i disprețuiești mult pe auditori, ca să le insulți inteligența în asemenea hal!
    De la mărtinaș încoace, ni se tot spune că, vezi doamne, peter zöld ar fi inventat un fals etnonim! Or, dacă mergi la original, vei vedea că, în text, este vorba în realitate despre faptul că acei unguri, găsiți în Moldova de pater, „își spuneau ei înșiși ceangăi-maghiari”!!! Deci, nu Zöld le-a dat numele, el doar l-a consemnat.
    Găselnițe, așadar, denaturări, minciuni, texte luate în răspăr, fără a le respecta integralitatea, acestea sunt metodele cu care s-a operat împotriva noastră… Iar cartea lui mărtinaș, a securității, a ajuns o adevărată biblie, din care se citează așa cum se făcea cândva, la informările politice, din tezele partidului unic și spusele conducătorului mult iubit.
    Ni se tot citează și dintr-un raport (întocmit la comandă, pentru liniștirea „inflamatei” asociații sus-zise), ca și cum nu mai trebuie să gândim pe lângă… Dar, chiar așa, rapoarte și recomandări similare au mai existat, a se vedea raportul cu nr. 9078 din 23 mai 2001 și Recomandarea nr. 1521 din anul 2001, care conchideau clar că, în problema ceangăiască, adevărul este tocmai (și numai) acela conținut de articolul de mai sus! A se vedea și Hotărârea nr. 278 din 22 octombrie 2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării… De ce nu au fost bune acele rapoarte și recomandări, și de ce ar fi bun acum doar acel raport fabricat ulterior, menit să liniștească „oripilatele și inflamatele” mase de drept-credincioși „româno-catolici” „care vor să fie lăsați în pace” (ce aberantă apropiere de cuvinte, ce l-ar face să se răsucească în mormânt pe Cantemir, care spunea că „nu le este nimic mai urât românilor decât credința papistășească”)???
    Ce mecanisme au condus la situația de astăzi, de ce a fost sacrificată, pe altarul statului național și unitar, o comunitate fascinantă, cu un trecut aparte, ne-o spune Lucian Boia, în unele din lucrările sale (Cum s-a românizat România, De ce este România altfel, Două secole de mitologie națională, Istorie și mit în conștiința românească, Strania istorie a comunismului românesc)… Nu cred că dispariția unei lumi, așa cum am mai cunoscut-o, atât cât am mai apucat-o eu, e un lucru benefic lumii și țării în care trăim. Am devenit mai săraci, pierzând din diversitatea de altădată.
    Poate că asumarea identității reale a acestei comunități, cât și declararea greșelilor făcute de elitele laice și bisericești în privința ei ar fi mai nimerită, decât continuarea asimilării forțate și negarea unor drepturi elementare… Dar, într-o societate în care foștii securiști ne explică ce și cum vine cu statul de drept, cred că o astfel de speranță este utopică.
    Așa că, salut din toată inima curajul autorului articolului de a spune pe nume unor adevăruri incomode și tulburătoare. La mai multe! Succes!

    • Zimbru says:

      Citez doar o singura fraza din lungul dvs discurs: “Colportează idei neverificate, preluate din surse îndoielnice, dar care, în opinia lor, nu mai necesită niciun fel de cercetare, ci trebuie impuse și luate ca atare, eventual cu forța.”
      Deci dvs considerati studiului elaborat pentru Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Europei de catre istorici internationalii este o sursa de neincredere, si sunt surse indoielnice?
      Acest raport mult mai putin partinitor decat majoritatea studiilor facute de catre cercetatori maghiari, afirma foarte clar ca majoritatea populatiei greco-catolice din Moldova nu pare sa fie de origine maghiara: “Cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor. Cea mai mare parte a ceangăilor este concentrată în regiunea oraşelor Roman (grupul de nord) şi Bacău (grupul de sud). Ei poartă costumul naţional românesc şi cea mai mare parte a lor vorbeşte o limbă română specifică Transilvaniei. Ţinând cont de limbă, tradiţiile şi moştenirea etnografică, este vorba de o populaţie provenită din românii din Transilvania. Chiar şi unii istorici unguri, precum Laszlo Mikecs, sunt de acord că nu sunt secui.”
      Astfel articolul dl Hedrich este deci bazat pe afirmatia, total falsa, asa cum o demonstreaza si raportul Consiliului Europei, ca marea majoritate a ceangailor sunt de origine maghiara.

    • Zimbru says:

      Faptul ca ceangaii de origine maghiara care vorbesc dialectul ceangaiesc sunt invatati maghiara, arata doar ca dorinta nu este aceea de a pastra acest grai, ci din potriva arata dorinta geopolitica a Ungariei de a asigura o populatie maghiara in zona Moldovei. Acest lucru nu este afirmat de catre mine, ci de catre experti lingvisti care spun clar: graiul ceangaiesc nu este echivalent cu limba maghiara, ci este un dialect, o maghiara apropiata de cea din Evul mediu. Conform expertilor lingvisti invatarea limbii maghiare face sa dispara acest dialect si in acelasi timp cultura ceangailor de origine maghiara. Ce propune Ungaria este eradicarea acestei culturi: “Klára Sándor raises the question whether standard Hungarian should be taught in the Csángó villages, and she believes one of the faults of the textbook to be that the Csángó dialect is replaced by the Hungarian standard… this would be equal to eradicating the mother tongue out of neglect”.

      • gata cu minciunile says:

        Dle Zimbru, lasati toate prostiile astea.

        Ia sa va dau o explicatie legata de “dialectul romanesc din Transilvania” folosit de ceangai:

        “Dumitru Martinas éppen a moldvai magyar közösségekben élő sz-elést tekintette olyan nyelvi sajátosságnak, mely szerinte perdöntő módon bizonyítja a moldvai csángók erdélyi román származását. Az objektív nyelvészeti kutatások bebizonyították, hogy az s fonéma sz realizációja a moldvai és az erdélyi román nyelvjárásokból hiányzik, míg a Kárpát-medencében élő magyaroknál az ómagyar kortól pontosan datálható megléte. Benkő Lóránd kutatásai szerint a középkorban készült erdélyi, mezőségi iratok nagy számban tartalmazzák az s/sz hangváltakozást: pl. 1570: eszett ’esett’, 1573: adoszágért ’adósságért’, 1611: igaszagban ’igazságban’ stb. A nyelvtörténészek szerint a középkorban a Kárpát-medencében kétféle (egy s-ező és egy sz-elő) magyar nyelvjárás létezett, s meglétüket olyan rokon etinomú szavaink dokumentálják, mint például sző-sövény, szőr-sörény szópárok. Az északi és a déli csángó települések lakossága, amikor a középkor idején betelepedett Moldvába, ehhez az sz-elő nyelvjáráshoz tartozott. A moldvai magyarság mellett ez a jelenség még megtalálható a magyar nyelvterület archaikusabb kultúrával rendelkező nyugati és déli peremterületén: például a szlavóniai (kórógyi) és a burgerlandi magyarság körében, ahol a kutatók más spiránsok és affrikáták kiejtésében is a csángóhoz hasonló jelenségeket figyeltek meg. Véleményük szerint az sz-elés egyértelműen a moldvai csángóság középkori magyar eredetét bizonyítja.”

        http://mkdsz1.freeweb.hu/csangomagyar/csangonyelvjaras.htm

      • gata cu minciunile says:

        Deci pe scurt. dialectul care foloseste s in loc de ș, este specificul dialectelor maghiare transilvane, pe cand la romanii din Transilvania nu exista. Deci este o dovada a faptului ca ei sunt maghiari si nu romani… Legat de raportul Consiliului Europei din nou, aratati-mi unde scriu ei ca ceangaii ar fi de origine romana!
        Dar chiar daca ar scrie acest lucru, stim bine cat de “specialisti” sunt ei. Am remarcat in nenumarate randuri, incepand cu curbura castraveteului, si alte astfel de recomandari “stiintifice”…

        • Zimbru says:

          Inca o data v-am dat un citat cu ghilimele din acel raport al Consilului Europei care afirma clar ca majoritatea romano-catolicilor nu este de origine maghiara, il puteti gasi si pe wikipedia.
          Cat despre afirmatia dvs cu s in in loc de ș, nu ati raspuns la comentariul meu. Eu am explicat ca lingvistii considera graiul ceangaiesc drept un dialect, deci nu este acelasi lucru ca si limba maghiara. Faptul ca ei sunt invatati limba maghiara il loc de graiul ceangaiesc denota de fapt o politica de maghiarizare si nici decum o dorinta de a pastra graiul si traditiile ceangaiesti. Conform expertilor lingvisti invatarea limbii maghiare face sa dispara acest dialect si in acelasi timp cultura ceangailor de origine maghiara. Iata ce spune lingvista Klára Sándor: “She raises the question whether standard Hungarian should be taught in the Csángó villages, and she believes one of the faults of the textbook to be that the Csángó dialect is replaced by the Hungarian standard… this would be equal to eradicating the mother tongue out of neglect”.

          • gata cu minciunile says:

            Da, stim cine este cel care a compus acel raport: romanofilul Jean Nouzille. Asa cum a dovedit si un alt comentator de aici. Toate afirmatiile acestui domn sunt insa infirmate de codexul Bandinus. Deci sa lasam treaba asta cu acel raport. Legat de invatarea limbii maghiare de catre ceangai. Daca statul roman s-ar angaja in ivatarea ceangailor in graiul lor stravechi maghiar, nimeni nu ar avea nicio obiectie. Dar sa nu uitam ca statul roman nu ca nu ii invati, ci mai mult: ii interzice acest grai! Credeti ca organizatiile maghiare si Ungaria ar fi mazochisti sa bage bani in educarea ceangailor in limba materna, daca statul roman si-ar face datoria, in loc sa faca totul pentru asimilarea lor? Si oricum ne-am uita: graiul ceangaiesc, nealterat de vorbirea actuala, influentata tot mai mult de politica asimilationista romana, care a dus la schimbarea a tot mai multor cuvinte vechi maghiare cu cele romanesti, este de origine maghiara. Deci daca ei invata maghiara, vor fi mai aproape de graiul lor original decat daca sunt fortati de statul roman sa invete romana… Asa ca daca intr-adevar ati fi binevoitor cu ei, si nu doar sa va prefaceti a fi, atunci ati sprijini educatia lor in limba materna, sau mai mult, ati cere statului roman sa faca asta chiar in graiul lor din secolul XIX, sau inceputul celui XX consemnat de catre etnografi, nealterat inca de politica de asimilare fortata a statului roman!

  8. adevarul istoric says:

    După Catalonia, regiunile italiene Lombardia și Veneto organizează și ele un referendum, pentru mai multă autonomie
    duminică, 22 Oct 2017
    Regiunile italiene Lombardia și Veneto organizează duminică un referendum pentru a cere mai multă autonomie față de Roma, scrutin ce mult timp a trecut neobservat, dar care capătă acum o tentă particulară după referendumul privind autodeterminarea în regiunea spaniolă Catalonia, relatează AFP.
    ”Doriți ca regiunea voastră să dispună de forme suplimentare și condiții particulare de autonomie ?”, aceasta este întrebarea la care alegătorii din Lombardia și Veneto sunt chemați să răspundă în cadrul referendumului, ce se va desfășura între orele locale 7,00-23,00 (5,00-21,00 GMT).
    Sondajele dau un net avantaj taberei ”DA”, dar adevărata necunoscută o reprezintă participarea la referendum. Lombardia, cu ”capitala” la Milano, și Veneto, la Veneția, sunt dintre cele mai bogate regiuni ale Italiei, ele reprezentând 30 % din PIB-ul țării. Acest scrutin, consultativ, este organizat la inițiativa președinților regiunilor, Lombardia, Roberto Maroni, și Veneto, Luca Zaia, amândoi membri ai Ligii Nordului (extrema dreaptă).Contrar Cataloniei, referendumul consultativ este prevăzut în Constituția Italiei. (Agerpres)

  9. adevarul istoric says:

    Italienii din regiunile Lombardia și Veneto au votat pentru mai multă autonomie
    luni, 23 Oct 2017
    Italienii din regiunile Lombardia și Veneto au votat duminică la referendumuri pentru autonomie sporită față de guvernul de la Roma, informează Reuters. Participarea la vot a fost semnificativă în ambele regiuni, iar potrivit rezultatelor preliminare, peste 90% din participanți au răspuns “da” la întrebarea dacă doresc ca autoritățile regionale să solicite celor centrale mai multă autonomie. În Veneto, regiunea din jurul Veneției, participarea la vot a fost de 50,1%. În Lombardia, cu metropola la Milano, s-au prezentat la urne doar 30,5% din cetățeni, dar nu există un prag minim pentru validarea referendumului. Agerpres)

  10. adevarul istoric says:

    Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani: Europa ar trebui să se teamă de răspândirea naţiunilor mici
    Autori: Andrei Ionascu , Mediafax
    Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat duminică faptul că Europa “ar trebui să se teamă” de fenomenul divizării naţionale, pe fondul crizei din Catalonia şi al referendumului de autonomie din regiunile italiene Lombardia şi Veneto, relatează site-ul france24.com. “Evident că Europa trebuie să se teamă de proliferarea statelor mai mici. De aceea nimeni în Europa nu intenţionează să recunoască independenţa Cataloniei. Chiar şi (premierul britanic) Theresa May, în plină furtună de Brexit, a spus că Marea Britanie nu va recunoaşte niciodată Catalonia. Spania a fost de-a lungul istoriei un stat unificat, cu multe regiuni autonome, cu diverse populaţii care vorbesc de asemenea limbi diferite, dar care fac parte dintr-un stat unificat. Nu prin degradarea conceptului de naţiune vom consolida Europa”, a spus Tajani, într-un interviu pentru cotidianul Il Messaggero. Două dintre cele mai bogate regiuni ale Italiei, Lombardia şi Veneto, organizează duminică referendumuri de autonomie, pe fondul nemulţumirilor legate de reducerile bugetare cerute de către guvernul de la Roma. Antonio Tajani a subliniat diferenţele dintre referendumul de independenţă din Catalonia, declarat ilegal de către guvernul spaniol şi de către Curtea Constituţională, şi demersul din regiunile italiene. “În primul rând, acele două referendumuri sunt legitime, cum nu a fost cazul în Catalonia. În Spania nu este vorba despre autonomie, ci despre proclamarea independenţei în semn de sfidare faţă de statul de drept şi împotriva Constituţiei spaniole”, a spus Tajani. Guvernul central din Roma susţine că referendumurile din Lombardia şi Veneto sunt inutile, dar sunt permise de către Constituţia Italiei. Susţinătorii referendumurilor consultative insistă că regiunile lor trimit mai multe fonduri din impozite către Roma decât le revin pentru cheltuielile publice, cerând reducerea la jumătate a contribuţiilor.

  11. Maria says:

    Zimbru , adevarul istoric si nick – dupa cum scrieti aici , aratati ca sunteti partinitori si tot pe langa subiect: uitati-va ca lumea la ce scriu Andrew,care el insusi este ceangau si, clar spune, ca s-a documentat serios pe tema asta(si uitati-va, va rog,si la cat de corect si elegant se exprima in limba romana,daramite in maghiara) si uitati-va si la Mesterca,despre asta e vorba: romanizarea fortata a populatiei de origine maghiara din Moldova- ceangai. Nu de autonomie si nici de referendumurile care au loc aiurea.

  12. Gratzy says:

    Un articol foarte bun.
    Din pacate nu sunt Adevaruri tulburatoare ci Adevaruri usturatoare ptr noi ceangaii maghiari din moldova.

    • Zimbru says:

      Mai corect ar fi neadevaruri usturatoare. Articolul afirma o informatie falsa, infirmata de raporturile istoricilor Consiliului Europei, faptul ca totii romano-catolicii sau marea lor majoritate ar fi de orgine maghiara. Acest lucru este fals. Acest raport mult mai putin partinitor decat majoritatea studiilor facute de catre cercetatori maghiari, afirma foarte clar ca majoritatea populatiei greco-catolice din Moldova nu pare sa fie de origine maghiara: “Cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor. Cea mai mare parte a ceangăilor este concentrată în regiunea oraşelor Roman (grupul de nord) şi Bacău (grupul de sud). Ei poartă costumul naţional românesc şi cea mai mare parte a lor vorbeşte o limbă română specifică Transilvaniei. Ţinând cont de limbă, tradiţiile şi moştenirea etnografică, este vorba de o populaţie provenită din românii din Transilvania. Chiar şi unii istorici unguri, precum Laszlo Mikecs, sunt de acord că nu sunt secui.”

      • gata cu minciunile says:

        Dle Zimbru, aratati-mi, unde scrie Mikecs László, ca ceangaii ar fi romani? Dati citatul, cartea, articolul, pagina.
        Ceea ce scrieti aici e o bazaconie, si m-am exprimat bland…
        Faptul ca ii numiti greco-catolici arata ca nu stiti nici cele mai elementare lucruri despre ei. Ei sunt romano-catolici, daca nu stiati… Deci aici as putea spune ca nu avem ce discuta…
        Dar totusi o sa continui pentru ceilalti.
        Nici Mikecs László si nici alti cercetatori maghiari nu au declarat ca ceangaii ar fi de origine romana. De ce? Pentru ca nu sunt prosti.
        Veniti aici, si scrieti in veselie tot ceea ce inventati. Asta faceti aici. Eu m-am saturat sa va raspund, pentru ca este de parca m-as certa cu televizorul.
        Nicio parte a ceangailor nu a fost romana. Contravine logicii ceea ce cei care afirma acest lucru, spun.
        - Ca ceangaii ar fi romani maghiarizati pe jumate sau de tot in Transilvania in evul mediu, si dupa aceea ei ar fi fost dusi in Moldova. Cei care afirma acest lucru, nu isi pun intrebarea de ce romanii ramasi in Transilvania, nu s-au maghiarizat. De ce s-ar fi maghiarizat sau catolicizat stramosii ceangailor? Intr-o perioada a istoriei cand asimilarile fortate nu existau, pentru ca nu exista conceptul modern al natiunii, a nationalismului, a urii interetnice, a politicii de asimilare. Nu existau scoli in limba maghiara, slujbele se tineau in latina, majoritatea populatiei nu stia sa scrie. Limba maghiara s-a introdus in biserici dupa reforma protestanta incepand cu 1517. Problema cu ceangaii este ca ei sunt catolici, si orice influenta a Ungariei asupra Moldovei a incetat dupa batalia de la Mohács, 1526. Deci este imposibil ca cumva ceangaii sa fi fost maghiarizati de biserica sau in scoli. Cum i-ar fi asimilat? Influenta bisericeasca a Ungariei asupra ceangailor a luat sfarsit dupa instalarea reformei, si alipirea Moldovei din punct de vedere al apartenentei la a arhiepiscopie catolica la Sofia din Bulgaria. Dupa acea data (mijlocul sec XVI) preotii trimis in Moldova nu au fost maghiari ci italieni, albanezi, etc. Normal ca ei nu aveau cum sa ii maghiarizeze pe ceangai… Si biserica catolica dupa acea data a inceput introducerea, in tarile vest europene Transilvania si Ungaria a limbii materne la slujbe si in literatura bisericeasca (pentru a se opune reformei care promova traducerea bibliei in limba materna). Deci ceangaii nu au auzit o slujba in lb. maghiara… Se tie ca in secolul XV. micul grup de iasi (jászok) din centrul Ungariei, sute de ani la rand inconjurati de maghiari, nu au invatat limba maghiara, si inspectorii maghiari, ca sa cerceteze o crima au trebuit sa intocmeasca un vocabular cu cuvinte iasone, care s-a pastrat pana azi (a jász szójegyzék). Deci acei putini iasi, traind inconjurati de o mare maghiara, nu au putut fi asimilati, dar niste romani, care, potrivit teoriei romanesti, erau in majoritate absoluta in Transilvania, s-au maghiarizat… Sau o alta teorie si mai cretina afirma, ca ceangaii ar fi romani moldoveni, pe care i-au maghiarizat preotii maghiari trimisi in Moldova. Cu toate ca preotii vorbeau si tineau slujbele in latina… Asta e o bazaconie, o aberatie de nedescris!
        Stiu ca fata de acestea veti veni si afirma alte chestii, deci sa vedem un document care anuleaza toate “explicatiile” romanesti despre “originea romana” a ceangailor.
        Dv. spuneti ca ceangaii secui, ajunsi in Moldova dupa 1764 erau maghiari, dar ceangaii originali, care erau in Moldova de 400-500 sau chiar mai mult de ani, erau romani. Ati auzit de lista de familii catolice din Moldova a lui Bnadinus? El a strans familiile catolice din Moldova in 1646, trecand numele de familie si a capilor tuturor acelor familii care in Moldova erau catolice.
        http://vmek.niif.hu/07900/07910/07910.pdf
        Numele tercute in aceasta lista este intr-o majoritate covarsitoare maghiar. Sunt si cateva germane, si doar un infim sunt nume, care ar putea fi interpretate ca romane. Si acest lucru este normal ca intre natiuni intr-adevar exista casatorii mixte. Deci cei din lista sunt acei ceangai, pe care unii pseudo-cercetatori romani ii declara romani. Cum se face deci ca ei au nume maghiare? Explicati-mi asta! Sa lasam toate stupizeniile cu teoria romanilor maghiarizati in Transilvania si trimisi in Moldova, sau romanilor maghiarizati de 2-3 preoti… Aici sunt numele ceangailor, care dovedesc ca au fost maghiari.
        Codexul bandinus dovedeste ca ceangaii au fost maghiari

        • Zimbru says:

          Dupa cum ati vazut am scris romano-catolici in toate comentariile mele, si intr-un singur loc am facut o eroare de neatentie numindui greco-catolici.
          Ceea ce este scris acolo despre Mikecs László nu este ceea ce am afirmat eu ci ceea ce a fost afirmat de catre raportul istoricilor Consiliului Europei, de aceea am si pus ghilimele. Tot acest raport afirma ca nu toti romano-catolicii si nici marea lor majoritate nu sunt de origine maghiara. Eu va spun cea ce scriu istorici de renume care au facut un raport independent, iar dvs o luati in nume personal.
          Poate ar trebui sa va diversificati sursa de lectura. Daca nu sunteti de acord cu acesti specialisti internationali ii puteti contacta direct pe ei.

          • gata cu minciunile says:

            Asta inseamna ca acei istorici de renume mondial MINT! Aratand foarte bine cine sunt ei si de la cine si-au primit banii… Iata ce scrie Mikecs in legatura cu originea ceangailor:

            “Ezeket s a fentebbi négy csoportot, a csángó néven nevezett
            magyarságot térképre vetítettük (1. sz. térkép),
            amelyről mindenki láthatja, hogy a CSÁNGÓK AZOK A FALVAKBAN LAKÓ MAGYAROK, akik az összefüggő székely
            népsziget szomszédságában, vagy közelében, népünk legkeletibb
            szélein, határainkon belül és kívül, idegenek,
            szászok, de főleg románok között élnek.”
            Traducere: Daca ii punem pe harta pe cei din aceste patru categorii (de ceangai: ceangaii din Ghimes, ceangaii din zona Sacele jud. Brasov, secuii din bucovina, si ceangaii moldoveni), pe care toti pot vedea ca CEANGAII SUNT ACEI MAGHIARI care locuiesc la sate, care traiesc in vecinatatea sau apropierea insulei compacte secuiesti, la marginea poporului nostru, intre granitele noastre si in afara lor, care traiesc intre straini: sasii, dar mai ales romanii.
            http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf11127.pdf

  13. Bákói csángómagyar says:

    Jó estét! Buna seara!
    Domnilor, cine credeti ca a stiut mai multa istorie despre ceangai: D. Martinas sau Dimitrie Cantemir, Radu Rosetti, Gheorghe Nastase, Gheorghe Bratianu, Nicolae Iorga?

    ARGUMENTE PENTRU ORIGINEA MAGHIARĂ A CEANGĂILOR:
    a. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, scrisă între 1714-1716, la cererea Academiei din Berlin:
    - „Aceia care au fost aduşi din Ţara leşească în mijlocul Moldovei şi-au uitat, cu scurgerea vremii, limba lor şi şi-au însuşit-o pe cea moldovenească; iar aceia care locuiesc la hotarul Podoliei vorbesc şi astăzi leşeşte şi ruseşte. Fiindcă ungurii au rămas neclintiţi în legea lor papistăşească, şi-au păstrat şi limba ţării lor: dar ei înţeleg cu toţii şi limba moldovenească.”
    (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Litera Internaţional, Chişinău, 2001, pag. 171)
    - „Nici o altă religie nu este mai urâtă de moldoveni ca religia papistaşilor, deşi ţin de ea aproape toţi supuşii moldoveni de neam unguresc, care au şi un episcop al lor la Bacău.” (ibid., pag. 195)

    b. Radu Rosetti, în Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova, apărută în anul 1905:
    - „Populaţiunea ungurească stabilă în Moldova care se bucură de drepturile cetăţeneşti numără 50-60 000 suflete. Această populaţiune, care este întreagă de religiune catolică, se desparte în două grupuri bine deosebite: în Ciangăi şi în Secui. Ciangăii sunt aşezaţi mai cu samă în valea Siretiului, pe dealurile din stânga acestui râu, în extremitatea de jos a văii Bistriţei şi în partea din jos de Tupilaţi a văii Moldovei. Ei sunt concentraţi în judeţele Roman şi Bacău afară de câteva sate răzleţe: unul la Putna, două la Tecuciu, două la Vasluiu, două la Fălciu şi două la Iaşi, ai căror locuitori au fost aduşi din centrele ungureşti de pe Siretiu. Locuitorii acestor sate răzleţe nu mai ştiu deloc ungureşte şi vorbesc numai româneşte. Ciangăii din valea Siretiului vorbesc cu toţii ungureşte, iar parte din femeile lor nu ştiu româneşte deloc.”
    Radu Rosetti, Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova, Analele Academiei Române, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, Bucureşti, 1905, pag. 247
    - „Vedem deci din cele de mai sus că, la alcătuirea Statului moldovenesc, se găsea după toate probabilităţile o numeroasă populaţie ungurească stabilită parte în valea Siretiului şi parte în valea Trotuşului.” (ibid., pag. 253)
    - „De unde vine desosebirea de graiu şi de caracter între Ciangăi şi Secui? Aceasta este o întrebare care s-ar cuveni să fie deslegată de filologii unguri. Totuşi cred că următoarea presupunere nu este lipsită de temeiu. Înainte şi îndată după descălecare, Ungurii de pe Siretiu, de origine Secui, şi acei de pe Trotuş, de aceeaşi origine, vorbeau aceeaşi limbă care se aseamănă cu aceea ce o vorbesc astăzi Ciangăii. Acei de pe Trotuş, mai puţini la număr, mai răşchiraţi, mai răsleţiţi unii de alţii în mijlocul munţilor, s-au pierdut, s-au toput în mulţimea Românilor şi au dispărut. Acei de pe Siretiu, mai numeroşi, alcătuind masse mai compacte, mai în contact unii cu alţii, deoarece locuiau pe loc deschis, şi-au păstrat până astăzi legea şi graiul. Fiind cu totul izolaţi de congenerii lor din Ungaria, graiul lor s-a cristalizat şi a păstrat particularităţile pe cari le avea acum şase sau şapte sute de ani. Însă repet că fac numai o presupunere şi că chestiunea poate fi rezolvată cu succes numai de un cunoscător al transformărilor limbii şi al dialectelor ungare.” (ibid., pag. 253)
    - „Strămoşii Ciangăilor au alcătuit nişte colonii militare, aduse de Coroana ungară în Moldova pentru paza graniţei Regatului şi aşezate chiar pe graniţă, alcătuită de râul Siretiu.” (ibid., pag. 282)
    - „Naşte acum întrebarea: când oare fost-au aduse în Moldova aceste colonii militare ungureşti? Mi se pare că există mai multe indicii arătând că această colonizare este datorită regelui Béla IV.” (ibid., pag. 283)
    - „Aşezarea coloniilor ungare pe Siret şi pe Trotuş a avut cu bună samă drept urmare întemeierea oraşelor Bacău şi Târgul-Trotuşului, în populaţiunea cărora Saşii intrau într-o proporţiune foarte însemnată.” (ibid., pag. 285)

    Gheorghe Brătianu, în Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, scrisă în 1945:
    - „Odată cu românii din Ardeal şi Maramureş, unguri şi secui au coborât prin pasul Oituzului şi valea Trotuşului în ţinutul Bcăului; fie că ciangăii de astăzi sunt coborâtori din ei, sau că alcătuiesc urmele altor populaţii, pecenegi sau cumani, trecute la legea creştină, care au sălăşluit în Moldova.”
    Gheorghe Brătianu – Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Editura Eminescu, Bucureşti, 1980, pag. 52

    Gh. I. Năstase (conferenţiar de Antropogeografie la Universitatea din Iaşi) în Ungurii din Moldova la 1646 după „Codex Bandinus”, serie de articole publicate în 1934 şi 1935:
    - „În regiunile moldoveneşti dintre vechea graniţă cu Ardealul şi Prut se află actualmente peste 200 aşezări, care cuprind o populaţie catolică ungurească ce se poate evalua, cu destulă preciziune, la cifra de 75.000 de suflete. Din acest număr de aşezări, cam 150 cuprind grupuri mai însemnate de Unguri, variind între 50 şi 4000 de suflete (de ex. Săbăoanii cu 3900 suflete); în celelalte Ungurii se află pulverizaţi în grupuri mici de câteva familii, nedepăşind cifra de 50 suflete.” (Gh. I. Năstase – Ungurii din Moldova la 1646 după „Codex Bandinus”, Arhivele Basarabiei, 1934, pag. 397).
    - „Fărăoanii – Forrófalva ung. – este cel dintâi sat de Unguri pe care el îl vizitează aici. Satul e bogat şi relativ mare faţă de celelalte sate ungureşti pe care le cercetase până acum: are o populaţie curat ungurească de 400 de suflete. Deşi aproape de Bacău, reşedinţa episcopului catolic, totuşi satul suferă de lipsa bunei îngrijiri religioase.
    Valea Sacă sau Bogdánfalva pe ungureşte, situat la Nord de Fărăoani, era un sătucean locuit de 55 Unguri şi un număr mai mic de Români.” (ibid., pag. 408)
    - „Bacăul – reşedinţa episcopului catolic – are un număr destul de mare de catolici – 680, cari, judecând după spusele lui Bandinus şi după numele lor de familii, sunt toţi Unguri; ei sunt chiar mai numeroşi decât locuitorii Români de aici, cu care împart demnităţile târgului alternativ, la Huşi şi Târgu-Trotuşului.” (ibid., pag. 408)
    - „Aşadar, la 1646, în regiunea dela Gura Bistriţei, la dreapta acestui râu şi a Siretului, Ungurii se aflau numai în Bacău şi în cinci sate din apropierea acestuia: Fărăoani, Valea Sacă, Paşcani, Trebeş şi Fântânele.
    După acest an prin urmare au venit şi s-au aşezat Ungurii în satele: Capota, Răcăciuni, Berindeşti, Ciocani, Fundu-Răcăciuni, Valea Rea, Cleja, Somoşca, Valea Mare, Buchila, Galbeni, Izvoare, Talpa, Luizi-Călugăra, Baraţi, Săcătura, Mărgineni, Schineni, Lespezi, – ca să nu menţionăm aici decât grupurile principale de Unguri de azi din satele de pe partea dreaptă a Siretului.” (ibid., pag. 409)
    - „Săbăoanii – Szabófalva ung. este cel mai de seamă din aceste trei sate; are 44 familii cu 300 de Unguri. Lângă Săbăoani se afla satul Leucuşăni (Lökösfalva ung.) cu 40 locuitori Unguri, care astăzi s-a contopit cel dintâi, formând partea de Nord a acestuia.” (ibid., pag. 410)
    - „În lunca Siretului pe dreapta, în sec. XVIII şi al XIX-lea s-au fixat însemnate colonii ungureşti în satele: Cozmeşti, Mogoşeşti, Luncaşi, Hălăuceşti, Mirceşti, Ursăreşti, traian şi Sturza. Tot din această perioadă sunt şi satele ungureşti din bazinul inferior al Moldovei ca: Corhana, Pildeşti, Gherăeşti, Iugani, Barticeşti, Muncelu de Sus, Tupilaţi, David, Talpa, Breaza, Văleni, Bărgăoani. (ibid., pag- 411)
    - „Din cele expuse până acum rezultă că Bandinus ne-a conservat informaţia preţioasă şi precisă despre 42 aşezări cu Unguri din Moldova. El nu are, desigur, ştiri despre toate aşezările ungureşti câte au existat cândva în Moldova până la anul 1646 (au mai fost şi alte sate, despre care el nu ştie nimic, de exemplu Berindeştii din 12 Mai 1606), putem însă avea deplină încredere, că el a cunoscut şi a descris absolut toate aşezările cu Unguri câte mai erau la acea dată în Moldova.”
    Gh. I. Năstase – Ungurii din Moldova la 1646 după „Codex Bandinus”, Arhivele Basarabiei, 1935, pag. 74
    - „De altfel Bandinus, vorbind despre populaţiunea ungurească din Moldova nu face distincţiuni, nu caută nuanţe etnice, termenul peste tot întrebuinţat de el este acela de Unguri şi îi este cu totul necunoscută numirea de Ciangău. Peste tot el tratează elementul unguresc cu o unitate etnică omogenă, vorbind aceeaşi limbă ungurească.” (ibid., pag. 78)

    Nicolae Iorga în Istoria românilor prin călători, apărută în 1928:

    „Venim acum la coloniile ungureşti de la noi. […]. Pe de altă parte, cum am văzut, când a fost vorba de întemeierea Moldovei, ea a fost concepută de regele Ungariei ca o provincie a lui. Prin urmare el mărgenia, fără îndoială, în vremea aceea Ungaria, pe alocuri, cam până unde e Siretiul, amintindu-şi de acel episcopat milcovean, pe care Ungaria nu l-a sacrificat niciodată ca pretenţie politică. […]
    Populaţia ungurească e deci veche. O parte stă în legătură cu Secuimea, fără îndoială, care, de altfel, nu este aşa de străveche ea însăşi cum se pretinde de obiceiu, ci avem a face cu colonişti aşezaţi de Cavalerii teutoni la începutul veacului al XIII-lea, odată cu orăşenii din Câmpulung şi de aiurea. Dovadă că toţi au rămas catolici, ţinând strâns la catolicismul lor, pe când Ungurii, afară de o parte dintre cei din Ungaria propriu-zisă, sunt calvini.”
    Nicolae Iorga – Istoria românilor prin călători, vol. I, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1928, pag. 239

    Nicolae Iorga în Privilegiile şangăilor de la Târgu-Ocna, apărută în 1915:
    „Îndată după aşezarea lor, Ungurii au căutat pretutindeni salinele, ca unii cari întrebuinţau cursul Murăşului pentru a trece această marfă spre Apus. De aceea au ocupat, chiar cu mult dincolo de marginile provinciei lor propriu-zise părţile din munte ori de subt munte cari dădeau acest mineral. Tendinţei acesteia i se datoreşte crearea unei posesiuni pe malul Slănicului şi până la Bistriţa şi la Siretiu, în viitoarea Moldovă (cu localităţile, purtând nume unguresc: Bacău – Bákó, Agiud – Egyedhalma, Sascut – Szászkút), pe malul Slănicului muntean până la Teleajen şi Buzău (judeţul Secuienilor) şi lângă Lotru şi Olt (ţara Lotrului). Locul de extracţiune îl numiră cu un cuvânt care aparţine vechiului fond al limbii slavo-maghiare ocnă – akna: de aici „Ocna cu apă”, Vizakna, în Ardeal, Ocna Moldovei şi Ocna olteană. „Ocnă”, de altfel, înseamnp orice fel de mină, corespunzând astfel slavului „rodnă” ori celuilalt cuvânt unguresc, baie (bánya): astfel, în Mehedinţi lângă Baia-de-aramă este încă satul Ocne.”
    Nicolae Iorga – Privilegiile şangăilor de la Târgu-Ocna, extras din Analele Academiei Române, seria II – tom XXXVII, Memoriile Secţiunii Istorice, Librăriile Socec & Comp şi C. Sfetea, Bucureşti, 1915, pag. 246

    Nicolae Iorga – România cum era până la 1918, apărută între 1939-1940:
    „Şi se trag ei cu adevărat din acest neam? (maghiar n.n.). E sigur că pe la anul 1200 o mare parte din ţinutul de peste Siretiu era socotit ca unguresc. Romanul nu făcea parte însă din pământurile craiului. Ungurii n-au fost aşezaţi aici de domnul lor, stăpânitor de pământuri moldoveneşti. Au venit desigur din părţile Bacăului şi Putnei, unde, pe valea Trotuşului, se strecurase o prelungire a secuimii Ardealului. De la Trotuş au ajuns la apa Siretiului şi s-au suit până în acest unghi făcut de dânsul cu celălalt râu al Moldovei. Trecând prin atâtea locuri, ei sa-u amestecat puternic cu atâtea elemente de neamuri deosebite, slavi, români.
    Pe lângă feţele mici, roşcate, sămănate cu pistruie, pe lângă pletele înfocate, vezi chipuri oacheşe cu ochii lungăreţi şi cu sprincenele venind de sus pentru a se pleca aproape îmbinate asupra nasului, chipuri în care taina pare a se uni cu gluma. Pe un aşa de lung drum, aceşti unguri pribegi şi-au cules numele de ceangăi şi voba aceea sâsâită (cu s în loc de ş), care-i deosebeşte de secui, precum anumite însuşiri de limbă deosebesc pe secuii înşişi de unguri. Dar unul din satele lor se cheamă Secuieni, adecă oameni veniţi din secuime; Agiudenii se arată prin numele lor că vin din Agiudul putnean; Tămăşenii sunt aşezarea întemeiată de strămoşul Tămaş. Felul de răspândire a acestui element străin e deci uşor de urmărit.”
    Nicolae Iorga – România cum era până la 1918, volumul II, Biblioteca pentru toţi, Editura Minerva, Bucureşti, 1972, pag. 178

  14. Bákói csángómagyar says:

    În 1880 ziarul românesc „Amicul Familiei” care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ungurii din Moldova:
    “În Moldova, în doue din cele mai mari şi mai frumoase judeţie, mai cu semă Bacăulu şi Romanulu, locuitorii ţierani, cari suntu mai toţi răzăşi, moşneni şi proprietari mici, vorbesc numai unguresce. Cându intri în satele loru, e mai reu decâtu în mijloculu Ungariei; trebue să mergi cu tălmaci: femeile şi copii nu sciu se dea nici “bună demaneţia” românesce. Culpa neiertată este a oameniloru noştri de statu că n-au îngrigitu nici odată de romanisarea acestui elementu şi a lăsatu în inima Moldovei o populaţiune de peste doue sute de mii, streină şi de limbă şi de religiune. Domnule Nicolae Creţiulescu, Ministru culteloru şi instucţiunei publice, se vede că seculii ţi-a păstratu d-tale resolvarea acestei cestiuni naţionale. Fă ca poporulu ruralu, căruia i-au datu pământu la 2 maiu, se fie unulu şi acelaşi şi în limbă şi în animă, căci în elu stă vieţia ţierei; româniseză pre aceşti Ciangăi, scapă-i de urâtulu nume, ce nu voru nici ei să-lu poarte, şi vei ave eterna recunoscinţia. Mesurile ce ar trebui să se ia suntu: mai întâiu îndesuirea scoleloru prin tote satele, cătunele şi fundăturile unguresci; copii luaţi cu vătăşielulu şi duşi la scola erna si vera, mai cu seama fetele, care devenindu mame şi voru înveţia copii românesce; şi alu doilea, pe la tote bisericile loru, aduşi preoţi dintre Românii din Transilvania, ca să le vorbească şi să le ceteasca românesce. Cându preotulu le va da binecuventarea în limba română, cându dascălu le va cânta românesce, şi cându mama va legăna copilulu si-i va dice: haidi, nani, puiulu mamei, resultatulu va fi dobânditu”.
    Polescu, Ioan – Limba ungurească în Moldova, “Amicul familiei”, IV. 2. 27., 1880, pag. 127

    • gata cu minciunile says:

      WOW!
      Imi pare rau de ceea ce voi scrie aici, dar citind ultima postare, cum ca in Transilvania, la Gherla (Szamosújvár),un ziar romanesc “asuprit” si “maghiarizat”, are tupeu si nerusinarea de a cere Romaniei ca sa ii romanizeze pe maghiarii din Moldova! In loc sa multumeasca guvernului maghiar ca romanii din Transilvania puteau sa aiba cate scoli si ziare vroiau in limba lor, ei cereau romanizarea maghiarilor din Romania!
      Spun sincer acest lucru: astfel de ticalosie si nerusinare nu am pomenit in viata mea!
      Domnilor romani care comentati sub articolele dlui Hans, si atacati necontenit Ungaria dinainte de 1918 de maghiarizare fortata a romanilor, ce ziceti de asta? Ce ziceti de acest tupeu fara de margini a unui ziarist si ziar romanesc din Transilvania “asuprita” si “maghiarizata”? Cum erau romanii asupriti cand aveau asemenea tupeu si nerusinare? Ia spuneti-mi domnilor Zimbru, Nick si compania? Nu dovedeste si acest lucru ca toata povestea cu asuprirea romanilor si maghiarilor este o MINCIUNA GOGONATA? Eu azi ca maghiar, daca as scrie o scrisoare deschisa guvernului de la Budapesta in care as cere inchiderea scolilor romanesti si maghiarizarea fortata a romanilor din Ungaria, ce mi s-ar intampla? Ce ura si isterie nationala s-ar incepe impotriva mea si a maghiarilor? Noi suntem atacati si injurati doar pentru ca nu dansam de bucurie in ziua alipirii Transilvaniei la Romania, si inceperii politicii de asimilare fortata si a pumnului in gura, sau daca avem curajul sa afirmam adevarul: ca legiunile lui Avram Iancu au macelarit mii de maghiari indiferent de varsta, sex si ocupatie. Pe cand noi suntem azi amenintati si injurati daca spunem ce ne doare, romanii “asupriti si maghiarizati” dinaintea Trianonului cereau fara nicio frica in ziare romanesti din Transilvania, prin scrisori deschise terminarea maghiarimii din Moldova (care nici pe atunci, nici azi nu avea si nu are nici ziare, nici scoli, si nici macar slujba in limba materna)…

      • gata cu minciunile says:

        Deci romanii din Transilvania, care aveau scoli romanesti, si totusi se minte azi ca erau maghiarizati, cer Romaniei sa introduca scoli exclusiv romanesti in Moldova pentru romanizarea maghiarilor moldoveni!

        SUNT NEDUMERIT DE ACEASTA TICALOSIE SI NERUSINARE FARA DE MARGINI…

        • hans says:

          exact! ;-)

          PS: pentru a mai calma spiritele si monologurile paralele, am decis, pt prima oara in istoria multimilenara a acestui blog, sa limitez functia de comentarii la articole la 14 zile de la aparitie. dupa o perioada de acalmare a comentatorilor voi dezactiva aceasta limitare.
          multumesc tuturor pentru intelegere!

          hans hedrich, administrator de bloc/blog

  15. Bákói csángómagyar says:

    Grafia articolului din “Amicul familiei” este arhaica, specifica epocii de la 1880.

  16. Andrew says:

    Bravo!, și felicitări sincere, colegilor: „gata cu minciunile”, „Bakói csángómagyar”, „Gratzy”, „Adrian”, „Mesterca”, „Secui” și „BHJ”! Separat: domnilor „nick” și „zimbru” (probabil, în imaginația dvs. bolnavă, pe care o demonstrați, crezând că vorbiți despre acel animal urmărit de cățelușa Molda prin 1359, la vreo sută de ani după ce ai mei erau aici, și după ce, anterior, mai stătuseră vreo 150 de ani, pe aici, cumanii): dvs. sunteți trepanați?!?? Cât de tâmpiți ne credeți?!?? Vreți să ne învățați dvs. pe noi altceva decât ceea ce am auzit și văzut noi înșine, maghiari ceangăi fiind?!!? Sunteți de-a dreptul grețoși, tot repetând același citat delirant, fără legătură cu realitatea, dintr-un raport lipsit de efecte juridice, făcut la comandă, după un altul absolut corect! Eu v-am spus de o recomandare, care are număr și dată, și o cu totul altă putere și obligativitate… V-am dat citate oficiale, din documente De necontestat! De parcă ați fi chiar nenea Bejan, catolicul ungur de la Pildești, ajuns acum, pe banii episcopiei, dușmanul limbii din ograda părintească: sincer, sunteți penibili și, tocmai de aceea, de neluat in seamă. Fi-v-ar viața după mintea aceea tâmpită!
    „Maria”: Mulțumesc pentru complimente.
    O zi minunată să aveți!

    • Zimbru says:

      Vedeti dvs aici nu intelegi o mica subtilitate. Cei care comentam aici si avem alte pareri decat dvs nu va luam dreptul de a fi ceea ce suntenti si nici nu va spunem ca ar trebui sa va simtiti altceva. Dvs sunteti ceangau de origine maghiara, punct. Exista si romano-catolici care nu sunt de origine maghiara, asta o arata rapoarte oficiale ale Consiliului Europei. Insa dvs afirmati ca toti sunt de origine maghiara si doriti neaparat ca acestia sa fie maghiari, le luati deci dreptul de a decide pentru sine. Nu mi se pare normal sa vreti sa schimbati identitatea unor populatii care nu isi doresc acest lucru.
      Mai afirmati ca studiile facute de Consiliul Europei sunt facute la comanda, ca istoricii internationali nu sunt independenti, si vreti sa credem ca istoricii maghiari sunt nepartinitori si doresc doar adevarul gol golut. Cine are interes sa afirme ca toti romano-catolicii sunt de origine maghiara: acei istorici maghiari care au primit o comanda politica bineinteles. Istoricii independenti ai Consiliului Europei nu au astfel de interese.

      • gata cu minciunile says:

        Falsificarea celor scrise de Mikecs László de catre Nouzille arata foarte bine cine este acesta, si cat se poate increde in cuvintele sale… Mikecs in cartea sa din 1940, asa cum am aratat mai sus, a denumit ceangaii ca fiind: “ACEI MAGHIARI care locuiesc la sate, care traiesc in vecinatatea sau apropierea insulei compacte secuiesti, la marginea poporului nostru, intre granitele noastre si in afara lor, care traiesc intre straini: sasii, dar mai ales romanii.”

        Si daca marele dv. cercetator de rinume mondial, s-ar si gandi, si-ar da seama ca o populatie care are un singur nume, nu poate avea doua origini total opuse… In lume nicaieri nu au existat doua populatii distincte care sa poarte acelasi nume. Si e ridicol ca romanii din Moldova sa isi schimbe numele de valahi sau moldoveni, doar din cauza ca si-au schimbat religia. Asa cum romanii greco catolici sau ortodocsi, sau maghiarii catolici, reformati, unitarieni, sambetisti, baptisti, etc., sunt numiti tot maghiari si nu klingonieni, cu toate ca au alte religii. Numele unei populatii sau a unei parti dintr-o populatie, nu se schimba daca aceasta si-a schimbat religia. E o absurditate, e o prostie!

  17. Gratzy says:

    Tovarasu Bizon/zimbru, bine punctat. Trebuie sa le aratam la ceangaii astia ca ei sunt rumeny. Nu conteaza cine ce a scris in secolele trecute, nuuuuu! Conteaza ce a scris Jean Nouzille, din franta. Profesorul istoric nr one al romanofililor de pretutindeni. Prieten la catarama cu Dogaru, alalalt profesor istoric de la poalele Carpatilor mioritici.
    Bizonule, chiar trebuie sa-l credem pe istoricul francez? Nu a fost niciodata prin moldova sa cunoasca si el situatia etnoculturala din acest teritoriu. El pur si simplu ptr euroi multi a scris frumos cartea „cu mare rasunet mondial” – Moldova. Istoria tragică a unei regiuni europene. Si daca tot am platit baiatului ptr opera asta sa cerem ptr inca cateva zeci de mii de euroi si „un studiu elaborat pentru Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Europei” si dupa toate astea SECU al nostru nu mai are nici o treaba cu problema ceangailor din Moldova ca uite si consiliul europei a scris prin raportorul Jean Nouzille cum ca: “Cea mai mare parte a acestor cercetători [maghiari] are tendinţa să considere că ceangăii sunt în exclusivitate maghiarofoni şi că aceia care vorbesc româneşte au fost victimele unei asimilări recente. O asemenea atitudine deliberată nu poate decât să îndrume cercetarea pe o cale greşită, mai ales în condiţiile în care există atât de puţine informaţii despre originea ceangăilor.”
    Si uite asa Bizonul de la SECU romenesc are ce sa ne scrie in fiecare postare pe aici.
    Nu conteaza ca Andrew, Bákói csángómagyar si multi altii vin cu detalii subscrise din ultimele secole si pana in zilele noastre cu tot cu directivele UE privind ceangaii din Moldova. Asta nuuuu! conteaza doar ce a scris Jean Nouzille, din franta. Nu conteaza ca Mesterca din Cleja vorbeste despre ce a inseamnat sa fii copil ceangau, nuuuu! conteaza doar ce a scris Jean Nouzille, din franta.
    Pai baaa securistule Bizon(sau zimbru ce esti), faceti o statuie ptr prof. Jean Nouzille si-l punetzi langa cel al profului Dumitru Martinas, stii tu, ala de a scris „doctorate” la greu despre ceangai si acum are statuie in fata „bazilicii” din Bacau . zimbrule Bizon fii penibil incontinuare!!!!!!!!!

    • Zimbru says:

      Aveti o problema cu francezii sa inteleg? Acel raport a fost scris de mai multi istorici printre care raportorul a fost Jean Nouzille. Ceea ce afirmati dvs este ca trebuie sa luam in considerare doar studiile care afirma ca romano-catolicii sunt de origine maghiara. Un studiu independent si nepartinitor care nu a fost facut nici de istorici romani, nici maghiari si care a fost facut sub auspiciile unei institutii internationale este deci doar o facatura? Asta doar pentru ca nu va place dvs concluzia acestui studiu ca majoritatea romano-catolicilor nu este de origine maghiara. Sa fim seriosi.
      Cei incuiati la cap sunt cei care nu accepta sub nicio forma alte versiuni fie ele si argumentate de istorici internationali si recunoscuti.

      • gata cu minciunile says:

        Falsificarea celor scrise de Mikecs László de catre Nouzille arata foarte bine cine este acesta, si cat se poate increde in cuvintele sale… De ce origine sunt catolicii din Moldova, numiti ceangai este dovedita fara drept de apel de lista de nume catolicilor din Moldova din 1644 din Codexul Bandinus. Deci lasati comentariile fara de rost.

Counter created by lite 1.4