Austro-Ungaria și iredentismul românesc, sârbesc, italian – DOCUMENTE INEDITE
Contrar credintei populare, iredentism nu e atunci cand ungurul etern vrea Ardealul etern romanesc, ci, conform definitiei si sensului original, atunci cand un stat national urmareste sa ajunga in posesia unor teritorii din state vecine, pe motivul sau sub pretextul eliberarii coetnicilor sai de sub “stapanire straina” (IT: terre irredente = teritorii “nemantuite”, neeliberate). Iredentismul, ca miscare si terminologie, isi are inceputurile in Italia, unificata in 1861, ce urmarea sa-si largeasca resp. sa-si “intregeasca” teritoriul cu regiuni locuite de italieni (si alte nationalitati), aflate de ex. in Austro-Ungaria (Dalmatia, Tirolul de Sud) sau Elvetia (Ticino/Tessin). Miscari similare au existat/exista insa in numeroase alte state, la sfarsit de secol XIX, inceput de secol XX si in Franta (avand ca obiect Alsacia-Lorena, parte a Germaniei), Grecia (obiect: coasta de est a Turciei de azi), Romania, Serbia, Italia, cu revendicari teritoriale indreptate impotriva Austro-Ungariei. Dupa tratatele de pace ce aveau sa incheie “Marele Razboi” de la 1914-1918, iredentismul resp. revizionismul (= miscarea de revizuire a tratatelor si de retrasare a granitelor tarii) se mutase, din motive lesne de inteles, in tarile ce suferisera pierderi teritoriale, precum Ungaria, Germania, Turcia.
Da, ati citit bine: A existat un iredentism romanesc (sarbesc, italian) indreptat impotriva Austro-Ungariei, iredentism despre care exista documente de arhiva, dar despre care, in Romania cel putin, nu se vorbeste. Straniu? Deloc straniu as zice eu, pentru ca trecerea sub tacere a subiectului iredentismului romanesc face implicit ca tema iredentismului maghiar (real sau imaginat resp. prost inteles) sa monopolizeze imaginarul colectiv romanesc pe acest ‘segment’ de propaganda etatist-nationalista. Mai jos voi reda in sumar si in fotocopie cateva documente diplomatice austro-ungare, datand din 1863 pana 1914, gasite intamplator intr-o monografie privind practica dreptului international in Austro-Ungaria in perioada 1859-1918, publicata la editura Academiei de Stiinte a Austriei – intr-un subcapitol special dedicat fenomenului “Irredentismus“. SURSA: Die Völkerrechtliche Praxis der Donaumonarchie (1859-1918), Wien 1996, pag. 48-58
Pe unsprezece pagini se prezinta in documentul de mai sus opt note diplomatice ale trimisilor austro-ungari in Germania, Romania, Italia, Serbia cu privire la cazuri concrete de activitati iredentiste in aceste tari, cat si demersurile intreprinse de diplomati ca raspuns la actiuni.
…Ca de fiecare data cand citesc cate un document de epoca (prea rar, din pacate) sunt pur si simplu fascinat, pentru ca din aceste relatari formalizate, sobre, uneori seci, razbate ceva din spiritul unei lumi demult apuse. Iar in ansamblul lor, puse cap la cap, combinate si recombinate, documentele istorice incep sa compuna franturi dintr-un mozaic al acelor vremuri si realitati disparute. In cazul de fata, vom avea un inceput de mozaic al actiunilor nationalist-etatiste pe teritoriul unor tinere state nationale din Europa de Sud si Sud-Est, indreptate impotriva “marelui vecin”, monarhia dualista. In cele ce urmeaza voi prezenta, in sumar, trei documente, cate unul pentru RO, SR, IT.
Cei interesati si cunoscatori ai germanei si francezei pot gasi in sursa de mai sus mai multe documente, dintre care doua privind iredentismul polonez in Germania si SUA, indreptat insa impotriva Rusiei, nu a Austro-Ungariei.
I. ROMANIA, 1885: Incendiati conacele grofilor unguri! (pag. 50-51)
Reprezentantul (Chargé d’affaires) austro-ungar la Bucuresti, Eissenstein, il instiinteaza la 31. 08. 1885 pe ministrul de externe a-u. Kálnoky cu privire la faptul ca la Bucuresti a fost tiparita o proclamatie in care romanii ardeleni sunt chemati sa incendieze curiile nobiliare maghiare in Transilvania si sa se elibereze de sub “jugul maghiar” chiar si “cu dinamita”, urmand exemplul irlandezilor. Eissenstein l-a notificat totodata pe prim-ministrul Bratianu, dupa care toate exemplarele proclamatiei au fost distruse, iar cazul trimis la Parchet.
In raspunsul sau (in limba franceza! 😉 ), Kálnoky ii comunica lui Eissenstein urmatoarele: “Apreciem atitudinea dvs. in acest caz. Rugam sa uzitati de un limbaj ferm fata de Bratianu si sa nu-i ascundeti faptul ca miscarea revolutionara indreptata in mod repetat impotriva frontierelor noastre s-a putut dezvolta in asemenea masura doar gratie neglijentei si tolerantei sale. Intreaga raspundere pentru siguranta frontierelor si a agentilor nostri cade in sarcina guernului regal (roman, n.n.). Actionand impotriva proiectelor revolutionare, (guvernul Romaniei) nu face decat sa-si implineasca datoria si ne asteptam sa actioneze cu fermitate impotriva conducatorilor cunoscuti ai miscarii. In cazul expulzarii acestora, rugam sa ne comunice numele si destinatia lor.”
Kálnoky ii mai transmite legatului a-u. la Bucuresti, Mayr, sa-i sugereze lui Bratianu expulzarea agitatorilor neromani. Bratianu s-a declarat de acord cu aceste masuri, se temea insa ca opozitia va profita de pe urma lor. S-a constituit un consiliu de ministri care a hotarat expulzarea agitatorilor si demararea unei anchete penale. (…)”
Aici se incheie documentul diplomatic. Interesant mi se par urmatoarele aspecte:
1. Actiuni similare indreptate impotriva A-U. au existat intr-un numar mai mare (deja) in acea perioada
2. Printre organizatori erau si cetateni straini – ce fel de cetateni, in ce calitate actionau, cu al cui sprijin politic, logistic, financiar, in ce scop si in baza caror idei? Au mai actionat acestia si cu alte ocazii sau in alte tari?
3. Tinand cont ca exista o datare destul de precisa a evenimentelor, ar fi de interes sa se incerce o investigatie in arhive, plecand de la aceste indicii. Oare ce documente exista si unde? Ce se poate afla din ele?
……………………..
II. SERBIA, 1913: “Peste opt ani aici va fi Serbia!” (pag. 57-58)
La 11. 09. 1913, comisarul pentru Croatia-Slavonia, Szkerlecz, ii raporteaza din Zagreb ministrului de externe Berchtold, ca seful de politie de la Zemlin ar fi transmis prin telegraf ca Printul George, fiul cel mare al Regelui Petar I. al Serbiei, ar fi facut, in gara Zemlin, la frotiera ungaro-sarba, urmatoarea afirmatie fata de seful garii: “Peste opt ani toate astea vor fi sarbesti!” Dupa ce s-a confirmat ca Printul George a facut intr-adevar acea afirmatie, Berchtold ii transmite in 19. 09. 1913 reprezentantului/chargé d’affaires al ambasadei A-U. de la Belgrad, dlui. Storck, urmatoarea indicatie: Sa puna in discutie chestiunea cu dl. Spalajković de la ministerul de externe, in mod verbal si discret, fara a intreprinde insa un demers oficial. Dealtfel, Berchtold nu ar acorda mare importanta afirmatiei Printului.
In raspunsul sau, din 22. 09., Storck ii transmite ministrului austro-ungar ca ar fi expus problema la ministerul de externe al Serbiei, omologul sau aratandu-se surpins de cele auzite – insa doar de termenul scurt de 8 ani pe care l-a mentionat Printul, nu si de faptul in sine ca acele teritorii austro-ungare (la frontiera cu Serbia) vor ajunge candva la Serbia, deoarece toti sarbii ar fi convinsi ca asta se va intampla, mai devreme sau mai tarziu, pe cale naturala.
Atat trimisul austro-ungar, cat si reprezentantul sarb ar fi cazut de acord sa nu dea mare insemnatate acestor afirmatii ale Printului.
Aici se incheie documentul diplomatic. Interesant mi se par urmatoarele aspecte:
1. Privind din urma, se poate constata precizia pronosticului facut de Print, trecerea acelor teritorii la Serbia devenind realitate in 1920 (dupa 7 ani).
2. Tinand cont de intensa, chiar febrila colaborare sarbo-ruso-franceza in anii dinaintea izbucnirii “Marelui Razboi” – declansat in urma atentatului lui Gavrilo Princip la Sarajevo, membru al unui grup secret infiintat si sprijinit de serviciile secrete sarbesti; tinand cont si de antecedentele provocatoare ale Serbiei la adresa Austro-Ungariei din trecut, afirmatiile Printului se pot subsuma la randul lor acestui gen de activitati ce tinteau dezmembrarea, in perspectiva, a monarhiei dunarene.
…………………………………
III. ITALIA, 1910: Salvati limba italiana, cumparati chibrituri ‘iredentiste’! (pag. 52-54)
Consulatul a-u. de la Milano raporteaza, la 10. 08. 1910, ministrului de externe Aehrental si ambasadorului la Roma, Ambrózy, despre o noua metoda de propaganda iredentista in Italia: O fabrica de chibrituri imprima pe cutii tricoloruri italiene si harti aratand Italia impreuna cu teritorii austro-ungare alipite, veniturile din vanzari urmand sa fie donate unor asociatii de sustinere a limbii italiene in regiuni apartinand Austro-Ungariei (Trient si Triest). Productia si comercializarea cutiilor de chibrituri se face cu acordul statului, scrie in publicatia “Grande Italia” (Italia Mare). In contrapartida, autoritatile italiene sustin ca producatorii de chibrituri aplica doar un timbru fiscal pe produsele lor, statul neavand baza legala pentru confiscarea cutiilor ‘iredentiste’.
Doi ani mai tarziu, in 1912, cand aceeasi fabrica de chibrituri ceruse autorizatie pentru producerea in masa a respectivelor cutii, ambasadorul a-u. la Roma, Mérey, trimite o somatie guvernului Italiei, obtinand de la ministrul de externe San Giuliano, la 13. 08. 1912, confirmarea ca, in urma unor notificari ale ministerului finantelor si a ministerului de interne, productia cutiilor de chibrituri ‘iredentiste’ va inceta de indata.
…………………….
Aici se incheie documentul diplomatic. Interesant mi se par urmatoarele aspecte:
1. In anii dinainte de 1914 pare sa fi existat o agitatie, propaganda si predispozitie belicoasa in crestere – a carei expresie se regaseste eventual si in episodul (incarcat de simbolism al ) chibritelor.
IN LOC DE INCHEIERE
In 1912, Italia, aparent atat de preocupata de eliberarea coetnicilor “asupriti” din tarile vecine, avea sa poarte ea insasi un razboi de cucerire, in Marea Mediterana, impotriva Imperiului Otoman, ravnind teritorii (locuite de alte etnii) pentru colonizari cu populatie italiana, razboi ce urma sa incurajeze si alte state in Balcani sa porneasca campanii militare impotriva otomanilor (1912), Serbia iesind invingatoare din acestea (1913).
In paralel suntem martorii propagandei anti-austro-ungare, atat in Italia, cat si in Serbia. Statele nationale, ele insele multietnice(!) si in parte autoritare si opresive, par sa actioneze tot mai agresiv impotriva vechilor imperii continentale, prezentate ca fiind opresoare si anacronice, solutia fireasca promovata fiind inlocuirea lor cu state nationale. Razboaiele balcanice sunt considerate preludiul – iar din perspectiva Serbiei un bun ‘antrenament’ – pentru marea conflagratie de la 1914-18.
Romania (multietnica si totodata expansionist-nationalista) se implicase si ea in cel de-al Doilea Razboi Balcanic, in 1913. Ar fi interesant de aflat cum s-au manifestat miscarile iredentiste romanesti in preajma PRM, atat fata ed A-U. cat si fata de state balcanice cu populatie romaneasca si/sau arumana.
Austro-Ungaria, in schimb, se bucura inca de o lunga perioada de pace si avant economic si cultural, mecanismele decizionale ale armatei fiind greoaie, finantarea armatei relativ modesta – iar propagaganda pe plan international cuasi inexistenta, chiar si in perioada razboiului – in contrast puternic cu activitatea (dez)informationala si de provocare intensa a viitorilor sai inamici regionali (vezi miscarile iredentiste) si a puterilor occidentale. Toate acestea aveau sa vulnerabilizeze A-U. fata de Romania, Serbia, Italia si Antanta in general, atat la inceputul Primului Razboi Mondial cat si la incheierea tratatelor de pace.
Nu in ultimul rand, aceste miscari “revolutionare” si de eliberare nationala – ce avusesera un episod ‘glorios’ si totodata dureros chiar in Ungaria anti-habsburgica, in 1848-49, inaintea integrarii Ungariei, in 1867, in blocul puterilor conservatoare, aveau si au PE BUNA DREPTATE o mare rezonanta in randurile poporului. Conflictele si tragediile aferente apar, cred eu, ca in 1848-49 in Ungaria/Transilvania prin aceea ca aceste miscari se indreapta, prin definitie, impotriva unor politici ale statului, considerate opresive, iar statul si reprezentantii acestuia tind sa le interpreteze ca pe un atac la insasi existenta sa. Prin urmare, va fi inclinat sa apere status quo-ul, considerat legitim, combatand miscarile revendicatoare. Statul este, in esenta, o constructie sociala conservatoare, pentru ca doar prin continuitatea institutiilor sale in timp si perspective netulburate de viitor isi poate exercita atributiunile, motiv pentru care priveste cu suspiciune miscari contestatare.
In cazul Austro-Ungariei, existenta unor miscari de acest gen in tarile vecine ce puneau la indoiala insasi existenta tarii pe viitor, ar putea explica reticenta oficialitatilor ungare de a acorda slavilor sau romanilor mai multe drepturi lingvistice sau politice si de a intensifica “integrarea” etniilor dupa modelul altor state national(ist)e, adica prin asimilare (=maghiarizare). Nu intamplator, dupa marea ‘resapare’ geopolitica a Europei centrale si de Est, in 1918-20, statele beneficiare aveau sa fie cel putin la fel de reticente si suspicioase fata de revendicarile (legitime) de asta data ale maghiarilor si germanilor. Pare o spirala a neincrederii reciproce ce se autoalimenta puternic in 1885 si continua sa se autoalimenteze intr-o forma mai atenuata si in 2019. Diferenta intre cele doua epoci este aceea ca intre timp exista un numar de reglementari si institutii internationale in materie de minoritati etnice, aparute tocmai ca raspuns (intarziat), la politicile dezastruoase in materie in ultimii peste 100 de ani. In 1885 sau 1910, in materie de minoritaati domnea legea junglei. In ultimele decenii, jungla a fost partial defrisata si transformata intr-un peisaj antropic, cu reguli de acces si de comportament bine definite. Din pacate, vedem si in Romania/Transilvania ca deseori aparatorii status quo-ului (politicieni, institutii de forta, grupuri nationaliste) se manifesta in continuare de parca am mai trai in epoca etno-darwinismului de secol XIX si XX.
PS: In Transilvania, dupa armistitiu, in toamna lui 1918, in Ardeal ardeau si erau spoliate curii nobiliare maghiare, avand loc numeroase crime ale unor locuitori romani la adresa unor oficiali si civili maghiari (si vice-versa).
h2, 01. 07. 2019
Da, si despre iredentismul si revizionismul de astazi, care fata de acuzatia contra Ungariei, repetata la nesfarsit de mass media romana, este chiar reala, si exprimata cat se poate de explicit si clar, sprijinita de toata mass media romana, indiferent de culoarea politica, am putea vorbi la nesfarsit. Harti ale Romaniei, continand rep. Moldova, si teritorii din Ucraina, Bulgaria, sau chiar Ungaria, se gasesc pe toti peretii, iar inscriptia: Basarabia e Romania, este prezent peste tot. Domnul Basescu, care injura Ungaria ca ar fi revizionisya, si ar trimite lovuitorii maghiari ai Transilvaniei in Ungaria, si alti politicieni, tuna si fulgera despre necesitatea alipirii Basarabiei.
Deci romanii care acuza alte state de revizionism si iredentism, ar trebui sa se uite in oglinda…
Comparati mere cu pere. Republica Moldova are o populatie de etnie Romana de peste 70%, comparati asta cu 18% din populatia Transilvaniei care este maghiara. Ungaria nu poate cere alipirea unei regiuni unde populatia majoritara nu este maghiara.
Ungaria nu poate cere, ziceti.
A facut-o insa Romania, ea a putut cere, si a si obtinut alipirea unor regiuni in care populatia majoritara nu era romaneasca la sfarsitul WW1.
In 1918 Transilvane de Nord, cea realipita Ungariei in 1940, era majoritar maghiara. Chiar si in anul 1940, dupa 20 de ani de romanizare fortata, inca maghiarii erau majoritari acolo. In 1920 si 1945 de ce s-au alipit Romaniei, cu toate ca Adunarea de la Cluj de la sfarsitul lui decembrie 1918, a pronuntat dorinta acestei regiuni de a ramane la Ungaria.
Legat de rep. Moldova, referendumurile lor arata ca nu vor alipirea la Romania, iar ei nu se declara romani, ci moldoveni, asa cum arata si recensamintele lor.
Deci Romania face o politica de expansiune fatisa si vadita fata de un stat suveran, care nu doreste ocupatia Romaniei.
Fata de asta, Ungaria, si niciun partid politic din Ungaria, nu declara ca vrea Ardealul, a semnat si un acord bilateral, legat de acest lucru, cu toate acestea Romania arata spre Ungaria, pe cand ea insasi este statul revizionist si iredentist cel mai vadit din Europa.
Ocuparea Transilvaniei de Nord a avut drept consecinta cvasi exterminarea intregii populatii evreiesti din regiune. Exterminarea populatiei evreiesti de catre regimul maghiar a schimbat ponderea populatiei, iar maghiarii nu aveau o majoritate absoluta in regiune (caci evreii erau asimilati maghiarilor). Ar trebui sa va fie rusine sa mentionati aceasta alipire a Transilvaniei de Nord, insa dvs va si laudati cu un moment de o cruzime iesita din comun. Sa va fie rusine!
Cat despre Republica Moldova, atata timp cat majoritatea populatiei de acolo nu doreste unierea, nu se va face unirea. Numeni nu va face unire cu forta. Insa in sondaje, unionismul nu a incetat sa creasca incepand cu anii 90, ajungand astazi la aproximativ 40%.
Foarte interesant ce spuneti, fiindca singara tara care, exceptand Germania, si-a exterminat singura populatia evreiasca, este Romania. Romania nu a mai obosit pe evrei, ca sa ii duca germanii la Auschwitz si Dachau, ci i-a exterminat singura prin pogromurile de la Iasi, Transnistria si alte zone. Pe cand din Ungaria s-au deportat o parte din evrei de catre germani, doar dupa ce Ungaria a fost ocupata de trupele germane in 21 martie 1944, fiindca lui Hitler i-a fost frca ca Ungaria va iesi din tabara Axei. Pana atunci evreii din Ungaria erau in siguranta, pe cand Romania, suverana, si neocupata, ii exterminase pe evreii ei deja de mult. Cu toate ca la strangerea evreilor au luat parte soldati si grupuri fascisti maghiari, daca nu ar fi fost ocupatia germana, evreii ar fi scapat de la deportare si exterminare.
ROMANIA INSA NESILITA DE NIMENI, SI-A EXTERMINAT SINGURA EVREII!!!
Alipirea Transilvaniei de Nord la Ungaria, daca nu ar fi fost ocupatia germana, ar fi insemnat salvarea evreilor de aici, pe cand daca ar fi ramas la Romania, si fara ocupatie germana ar fi fost exterminati.
Asta este deci diferenta…
Nu stiu cat la % din Moldoveni vor stapanirea statului nationalist roman, insa, daca exista crestere intre cei care vor alipirea tarii lor, asta se datoreaza si banilor cetatenilor romani neintrebati (inclusiv banii maghiarilor de aici) pe care Romania, in loc sa faca autostrazi, scoli, spitale, si sa ridice salariile si pensiile, le baga in propaganda nationalista de peste Prut…
Daca in Republica Moldova unionismul este in crestere este pentru moare generatia de comunisti, si progresiv se afla ce s-a intamplat. Romania si Republica Moldova sunt ca Germania de Vest si cea de Est. A fost o creatie complet artificiala. Rusia a produs o spalare pe creier fara precedent in Moldova rasariteana dar generatia spalata pe creier e pe duca.
Asta este noua propaganda marca Orban, sa zici ca nu maghiarii au dus evreii in lagarele de concentrare ci germanii si astfel se spala pe cap cu orice responsabilitate. Toate organizattile ecreiesti din Ungaria au criticat aceasta noua abordare, este larg acoperita si in presa internationala, pentru ca este falsa. Responsabilitatea uciderii maghiarilor din Transilvania de Nord este in primul rand a maghiarilor si a stutului Ungar care a decis si implementat epurarea etnica a evreilor.
Domnule daca nu stiti istorie, nu va faceti de ras, ami bine ati citi istoria, in loc sa va faceti de ccat. Propaganda marca Orbán. Cititi aici domnule de pe siteul Jad Vashem: https://www.yadvashem.org/articles/general/jews-of-hungary-during-the-holocaust.html
Aici scrie alb pe negru ca, cu toate ca multi evrei si-au pierdut casele, si bunurile, au fost dusi la munca fortata, unde multi au murit, sau in atacurile impotriva partizanilor iugoslavi multi au murit, insa o politica de deportare a lor a inceput cu ocupatia germana, care a adus fascisti maghiari la putere, si a umplut Ungaria de trupe germane. Deportarea lor s-a facut de catre trenurile germane, si nu maghiare.
Si va pot intreba de ce si azi in Europa centrala si de est cea mai mare comunitate evreiasca exista in Ungaria?
Dv. acuzati de exterminarea evreilor maghiari, cand in tara dv., evreii practic au disparut, si cand exterminarea Romania a facut-o fara nicio ocupatie straina, fascistii romani fiind la putere din voia poporului si nu al altui stat? Un pic de rusine domnule…
Iata ce a facut Romania, exterminand cu manutele proprii, descriind foarte detaliat cum trupele romanesti, comandate de Antonescu, masacrau in voie pe evreii din tara lor, dar si din Basarabia si Ucraina, pe unde ii intalneau. Si sa nu vorbim de trenurile mortii romanesti…
https://www.yadvashem.org/holocaust/about/final-solution-beginning/romania.html
Si inca ceva: in articolul Yad Vashem scrie negru pe alb ca Horthy a incercat sa opreasca deportarile, ceea ce Antonescu nu prea a facut…
Legat de Moldova. Aveti curajul sa jurati ca Romania nu baga bani in propaganda unionista din Moldova? Aveti curaj?
Si inca ceva. Gagauzii si rusii de acolo au autonomie, cu administrare si conducatori proprii, cu un tinut autonom teritorial etnic. Ce va face Romania daca va alipi Moldova? Le va confisca autonomia? Le va lua steagurile? Le va da jos inscriptiile bilingve? Ii vor injura televiziunile, radiourile, ziarele romanesti, trimitandu-i in Rusia sau Turcia? Le vor ocupa cimitirele, rebotezand mormintele gagauze si rusesti in morminte romanesti?
Credeti ca minoritatile de acolo doresc subjugare, ura creata impotriva lor, si asimilare fortata? Doresc confiscarea drepturilor lor de un stat roman cu conceptii sclavagiste fata de etnii?
Va avea Romania nerusinarea de a le confisca drepturile pe care le au acum? Sau va accepta drepturile si autonomia lor, refuzand sa acorde aceleasi drepturi pentru maghiari, facand cu asta o discriminare de tip rasist impotriva unei etnii? Daca Romania va alipi Moldova, va trebui sa dea raspuns la aceste intrebari…
Dispartitia evreilor din Romania se explica atat prin pogromuri si executari cat si prin emigrarea din perioada comunista. In Ungaria au mai ramas evrei (care acum pleaca masiv, probabil ca nu vor mai ramane deloc) doar pentru ca autoritatile maghiare din perioada comunista nu au permis emigrarea, spre deosebire de Romania unde evreii au fost vanduti statului Israel. Eu nu am spus ca Romania nu are o responsabilitate uriasa in ceea ce priveste holocaustul. Insa Ungaria este singura tara care si-a eterminat evreii care nu isi recunoaste vina nici astazi. Va faceti de rusine ca nu cunoasteti istoria. Cititi acest articol din presa internationala, care arata clar ca Ungaria are aceasti responsabilitate in deportarea evreilor ca si tarile vecine,dar cum Vikor Orban a introdus mitul ca nu maghiarii au fost responsbili: https://www.politico.eu/article/viktor-orban-anti-semitism-problem-hungary-jews/
Domnule, nu mintiti va rog! Ia auzi… Pleaca evreii din Ungaria… De unde scoateti minciuna asta? Iata aici un interviu cu ambasadorul Izraelului in Ungaria, care lauda Ungaria pentru protejarea evreilor si critica statele din vest fiindca din cauza cresterii antisemitismului, evreii pleaca de acolo. Ambasadorul subliniaza ca in Ungaria nu sunt atacate sinagogile, evreii nu sunt atacati pe strada, asa cum se intampla in vest, ca evreii se pot plimba pe strada fara a fi in pericol.
https://mandiner.hu/cikk/20190705_yossi_amrani_a_mandinernek
Legat de articolul din Politico. Asa cum spune si numele acestui ziar ultraliberal, acesta este un ziar politic, cu teluri si scopuri politice liberale, anticonservatoare, bine definite. Acest Politico de exemplu tace legat de atacurile impotriva evreilor, despre faptul ca sunt locuri in vest, unde daca intra un evreu, foarte probabil isi va pierde viata. Israelul a declarat ca evreii din vest nu sunt in siguranta, si i-a sfatuit sa plece in Israel.
Interesant este ca aduceti articolele unor ziare care in ultimul timp sprijina politica antisemita a vestului, care minte legat de situatia evreilor din vest, cu toate ca Israelul si-a exprimat de nenumarate ori ingrijorarea legat de ce se intampla impotriva conationalilor sai acolo. Acest Politico, sprijinitoare a politicii de invitare a maselor islamice antisemite in tarile europene, acuza Ungaria de antisemitism. Acea Ungarie pe care Israelul o lauda din cauza protejarii evreilor.
Veniti cu articolul din Politico, neluand in seama de articolele pe care le-am trimis, scrise de Yad Vashem, organizatia care este cea mai importanta institutie din lume de cercetare Holocaustului, are un muzeu al Holocaustului in Israel, un institut de cercetare. Si acest lucru arata cat de “credibil” sunteti, si ca pe dv. nu dovezile va intereseaza, ci sa induceti oamenii in eroare cu dezinformari.
@ Terry eu inteleg ca va doriti alipirea Transilvaniei la Ungaria, dar sa stiti ca asta este si motivul principal al disensiunilor intre romani si maghiari. Daca maghiarii din Romania ar acepta granitele statului in care traiesc (asa cum o fac romanii din Ungaria care arboreaza steagul Romaniei intodeauna langa cel al Ungariei, nu ca in Romania unde in fiecare biserica maghiara se afla doar steagul Ungariei, si eventual si o harta a Ungariei mari), atunci cu siguranta nu ar mai exista atatea suspiciuni nici de o parte nici de alta.
Romania nu a primit in 1920 un teritoriu in care romanii erau minoritari, este fals ceea ce scrieti. Romanii (desi in mare descrestere in urma politicilor de maghiarizare) reprezentau in 1920 inca aproximativ 55-60% din populatia Transilvaniei (incluzand Crisana, Banatul, Maramuresul etc.).
Nu doreste nimeni alipirea Transilvaniei.
Ce sa faca Ungaria cu 5-6 milioane de balcanici?
Chiar ii consideri atat de tampiti pe unguri sa se lege la cap cand nu ii doare? 🙂
Motivul adevarat al disensiunilor, si aici sunt perfect de acord cu tine, este faptul ca maghiarii din Romania nu binevoiesc sa dispara asa cum isi doreste cu ardoare politicul romanesc.
Gresesti: doar 53,2%, fara maghiarizare, si mult mai putin in zonele compacte locuite de unguri. 🙂
Politicul romanesc nu isi doreste disparitia maghiarilor, Ceausecu si-a dorit asta cu ardoare si unii neo-comunisti din PSD.
In Romania, spre deosebire de tarile vecine nu exista partide de extrema dreapta in Parlament (PRM nu mai exista, Noua Dreapta nu trece pragul electoral etc.)
Conform legii Noua Dreapta nici nu ar trebui sa existe.
Si totusi, partide si NGO-uri fasciste functioneaza bine mersi sub tutela statului.
Sa fim realisti, Noua Dreapta nu sunt activi in parlament si nu ajung nici pana la glezna unor partide ca Jobbik (care au discursuri si actiuni mult mai gresive) din Ungaria, care sunt reprezentati serios in Parlament, asa ca sa nu ne plangem degeaba.
Jobbij nu a spus niciodata ca vor merge cu tancurile la Bucuresti, si nici nu i-a invitat pe romanii din Ungaria, sa plece in Romania, asa cum a facut Basescu, cu partid in parlamentul Romaniei, fost presedinte al Romaniei. Un politician roman vorbeste de deportarea a 1 200 000 de oameni. Basescu e mai xenofob decat tot Jobbik, si nu el este singurul politician roman care a declarat ca vrea sa ne deporteze. Si sa nu vorbim de ministrul care a vrut sa ne spanzure. Jobbik nu a spus niciodata asemenea lucruri despre romani sau alte nationalitati. Nu ca as vrea sa apar Jobbik. Doamne fereste! Dar asta e adevarul.
F. utile informatii.
Stimate domnule Hedrich, vă mulțumim pentru repetatele tentative de a releva câte ceva din realitățile altor vremuri, care cu mari șanse ar putea să contribuie la înțelegerea realităților vremurilor noastre. Este din ce în ce mai clar, că promovarea acestor clarificări este total împotriva intereselor elitelor politice, într-un deficit cronic de proiect de stat (uni spun țară…) Expresia etno-darwinism este pe cât de stranie, atât de neînțeleasă pentru foarte foarte mulți concetățeni de-ai noștri…