Articol dpa (Germania): Un roman politist in padurile Romaniei – se defriseaza Paradisul
Vineri, 15 mai 2015, agentia de presa germana dpa (Deutsche Presse-Agentur), a publicat un amplu articol privind taierile ilegale de paduri din Romania, in care apar, pe langa ‘jucatorii’ din domeniul forestier/industirie lemnului si din mediul ONG, mai multe elemente de noutate care largesc spectrul tematic si ne ajuta sa vedem profunzimile sau chiar abisurile problemei taierilor de paduri…
1. Se prezinta cazul unui politist din Toplita, Florin Cadar, care a fost condamnat pe nedrept la 2 ani de inchisoare, in urma unor interventii ale sefului IPJ Harghita, bine cunoscutul militian-tortionar si protector al mafiei padurilor din Harghita, numitul MOLDOVAN RADU SANDU. Acesta este totodata un protejat si apropiat al lui MIRCEA DUSA, ministrul apararii nationale (originar din Toplita).
2. Se face vorbire despre drepturile istorice ale motilor,de a taia anual, de familie, 15mc de lemn, in scopul prelucrarii lui. Ironia sortii: Acest drept le fusese conferit in urma cu cateva secole tocmai de catre …habsburgi!
3. Se pune in discutie politizarea numirii sefilor de Directii Silvice si rolul UDMR in aceste negocieri.
4. Apare fostul deputat UDMR, Garda Deszo (Dezideriu), fost membru in comisia de petitii si abuzuri unde se investigasera numeroase abuzuri in domeniul forestier – comisie a carei arhiva voluminoasa si compromitatoare a fost pur si simplu aruncata la …gunoi, foarte probabil cu stiinta fostului presedinte al CDEP, VALER DORNEANU (actualmente judecator la CCR), originar din zona Borsecului si deci bun prieten (si coleg de partid) al lui MIRCEA DUSA.
Redam mai jos articolul, in traducerea doamnei Luminita Ciuflea careia ii multumesc pentru bunavointa si ajutorul acordat. Demn de mentionat ca dna. Ciuflea a tradus si articolul revistei DER SPIEGEL pe tema despaduririlor, aparut in urma ca aprox. 2 saptamani…
………………………………………………………………………………………………
Toplita/Campeni/Comanesti/Gheorghieni (dpa)
Un roman politist in padurile Romaniei – se defriseaza Paradisul
de Kathrin Lauer, dpa,
In Romania, lemnul e un important subiect politic. In urma defrisarilor legale si ilegale, un intreg paradis natural risca sa dispara. In joc sunt si presiuni economice.
Pe solul moale, in padure, se vad, in aceasta dimineata de mai, urme proaspete de urs. Totusi, drumetii aflati in Parcul Natural din Muntii Apuseni n-au motive sa se teama, fiindca animalele salbatice din aceasta regiune aflata in afara zonelor de turism in masa, fug cit vad cu ochii daca simt miros de om. In schimb, se teme taranul, care o conduce pe reporterita de la Deutsche Presse – Agentur la o suprafata
defrisata. Nu-i e teama de ursi, ci de „mafia lemnului“. Nu vrea sa i se publice numele, pentru ca a fost, impreuna cu alti citiva tarani, urmarit de politie, dupa ce, acum un an, au blocat transporturile de lemn, in semn de protest impotriva defrisarilor. Acum nu mai e urmarit de politie, dar totusi se simte nesigur.
La ora actuala, in padurile Romaniei e ca intr-un roman politist: din cele 6,6 milioane de hectare dispar, dupa aprecierile facute de Greenpeace, trei hectare pe ora. De la schimbarea regimului de acum 25 de ani si pina azi au disparut, conform Curtii de conturi, aproape 400 000 de hectare. Jumatate se afla in proprietate particulara, ca urmare a faptului ca suprafetele care fusesera confiscate de comunisti au fost date inapoi fostilor proprietari sau urmasilor acestora.
Fostul politist Florin Cadar e acasa in Toplita in Transilvania doar de anul nou. In restul timpului e nevoit se plece sa lucreze intr-un abator din nordul Germaniei. Asta-i rasplata faptului ca pe vremea cind era politist a luptat impotriva mafiei lemnului, spune el : in mod consecvent a raportat toate defrisarile ilegale din zona lui- cam 10 pina la 20 de cazuri pe an, astfel intrind in conflict cu superiorii lui, care lucrau impreuna cu hotii de lemne, spune Cadar. Un raport al activistului pentru protectia mediului Hans Hedrich, confirma cele spuse de el.
In 2010 Cadar a fost condamnat la doi ani de inchisoare pentru furtul a sase trunchiuri de copac. Cu marturii cumparate, spune el. Dupa un an de inchisoare, Ocolul silvic a confirmat ca respectivul furt nu a avut loc. Sotia lui Cadar a depus documentul respectiv la judecatorie, ca imediat dupa aceea sa primeasca telefoane anonime cu amenintari, cerindu-i-se sa retraga documentul. Ea n-a facut acest lucru. A doua zi garajul familiei Cadar a ars cu masina cu tot. Nu se stie cine i-a dat foc.
Dupa ce a iesit de la inchisoare, Cadar n-a mai fost primit la politie. „ I-am vazut cum aduceau banii de mita in saci albi de iuta. Politistii si padurarii s-au imbogatit. Inainte n-aveau nici macar bani de tigari, acum au toti BMW-uri“, zice el.
Activistii pentru protectia mediului reproseaza firmei austriece Holzindustrie Schweighofer ca a incurajat defrisarile masive. Aceasta firma se afla in Romania din 2002, cumpara cea mai mare parte a lemnului de conifere si plateste cel mai bine. De curind, organizatia de protectie a mediului EIA din Statele Unite a publicat un film care arata ca Schweighofer cumpara in Romania lemn taiat ilegal: seful EIA, Alexander von Bismarck, s-a dat drept negustor de lemn care ar oferi celor de la Schweighofer spre vinzare lemn taiat ilegal. El a filmat aceste intalniri cu un aparat ascuns. Nu era prima oara cind Bismarck, care actioneaza in toata lumea, facea
acest lucru. Schweighofer se apara contra acuzatiilor, spunind ca secventele filmate „ au fost scoase din context“ ; totodata a promis ca va face o ancheta interna si l-a suspendat pe unul dintre angajatii suspectati.
„In firma noastra, verificarea originii lemnului nu e doar o datorie, ci de-a dreptul o religie“ De doua ori spune Dan Banacu aceasta fraza. El e directorul fabricii Schweighofer din Comanesti, in estul Romaniei. In acesata fabrica, 750 de angajati produc placi de timplarie din resturi de brad, cam asa ca rafturile de la IKEA. Fiecare pachet de lemne are o eticheta cu un cod pe baza caruia, dupa cum zic cei de la firma, se poate urmari originea materialului. Cam 80 % din productie se exporta, intre altele in SUA, Japonia si Arabia Saudita. Firma are cinci fabrici in Romania; cea mai recenta a fost deschisa de curind la Reci, in Transilvania. In curs de expansiune, firma are 2500 de angajati, iar impreuna cu cei din noua fabrica vor fi cam 3150.
Firma se mindreste ca are certificatul FSC, pe care organizatiile de protectia mediului il confera fabricilor de lemn care nu numai ca respecta legile, dar mai indeplinec si alte criterii ecologice. In momentul de fata, in urma acuzatiilor facute de EIA,se verifica daca firma Schweighofer are dreptul sa pastreze in continuare acest certificat, a declarat organizatia raspunzatoare, Soil Association din Marea Britanie, la intrebarea pusa de Deutsche Presse-Agentur.
Cazul Schweighofer e de luni de zile un subiect aprig dezbatut pe arena politica din Romania. Presedintele Klaus Johannis a trimis in martie anul acesta noul proiect de lege forestiera, care l-ar dezavantaja pe Schweighofer, inapoi la Parlament, pentru o noua verificare. In proiectul de lege se prevede ca o firma sa nu poata prelucra mai mult de 30 % dintr-un soi de lemn. Aceasta ar fi insa prea putin pentru capacitatea lui Schweighofer; ar avea nevoie de cantitatea dubla.
Pina acum, firma din Romania a prelucrat si lemn din Polonia, Ucraina si Rusia. Pe viitor insa, chiar si mult-incercata Ucraina vrea sa interzica, treptat, exportul de lemn, incepind cu 2016-2017; legea respectiva a fost propusa si asteapta doar semnatura sefului statului, la Kiev. Ingrijorati din cauza reducerii cantitatii de lemn ce le-ar sta la dispozitie, cei de la Schweighofer impreuna cu ambasada Austriei au trimis in toamna lui 2014 guvernului socialist al Romaniei o scrisoare de protest impotriva proiectului de lege. Argumentul lor, pe care l-a adoptat si presedintele Johannis: limitarea cantitatii de lemn pentru o firma e impotriva dreptului de competitie
la nivel european. La intrebarea agentiei de presa germane, Deutsche Presse- Agentur, la Comisia Europeana n-a vrut nimeni sa raspunda in legatura cu aceasta.
Prin aceasta actiune, dind impresia ca-l favorizeaza pe Schweighofer, presedintele Johannis, la inceput foarte iubit, a pierdut oarecum din simpatie. „ Am avut incredere in Johannis, iar el ne-a tradat“, spune Dragomir Morcan, negustor de lemn din Campeni, in vestul Romaniei. Inainte, Morcan avea 20 de angajati, acum mai are doar doi. Asta din cauza ca Schweighofer cumpara aproape tot lemnul si totodata mareste preturile. Fabricile mici de mobila din Campeni cu cei 500 de angajati in total risca sa dea faliment, pentru ca nu mai pot cumpara lemnul de conifere, al carui pret s-a dublat in ultimii zece ani. Cele trei fabrici de mobila consuma impreuna pe an mai putin lemn decit Schweighofer in noua fabrica intr-o zi.
Campeni e un centru economic in Muntii Apuseni, zona in general slab dezvoltata. Mineritul si micile fabrici de lemn au fost de secole singurele activitati industriale. Mineritul e in declin, iar acum un an guvernul a limitat si mai mult accesul taranilor la lemn: a fost desfiintata o regula a Muntilor Apuseni care prevedea ca familiile de tarani aveau voie sa taie pina la 15 metri cubi pe an din proprietatea statului si sa-l cumpere la jumatate din pretul de piata.
Taranii foloseau acest lemn pentru mestesugurile traditionale: din el faceau butoaie, ciubere, linguri si garduri. Habsburgii, din al caror imperiu a facut parte aceasta regiune pina in 1918, si-au asigurat, prin aceasta regula, loialitatea taranilor din Apuseni. Acum nu mai are nimeni voie sa ia nici macar o crenguta din padure. Micile gatere de pe colinele Apusenilor sunt parasite, in schimb caravanele de camioane cu macarale ultramoderne cara incontinuu lemnul in fabricile marilor industriasi.
E adevarat, se fac eforturi pentru a opri furtul de lemn: din toamna lui 2014 transporturile de lemn sunt inregistrate digital. Oricine poate anunta la 112 camioanele incarcate cu lemn si acestea pot fi verificate pe cale electronica. Mii de denunturi au fost inregistrate pina acuma, dar aproape nici unul nu a fost urmarit penal. In afara de asta, nici acest sistem nu-i poate impiedica pe functionarii corupti sa acopere transportul lemnului taiat ilegal.
Activistul Gabriel Paun de la organizatia „Agent Green“ prezinta in internet aproape in fiecare saptamina noi filmari care arata defrisari ilegale, intre altele chiar si din padurea virgina din Parcul natural din Muntii Retezat, din sud-vestul tarii. Intr-unul din filme apare un padurar, informant de-al lui Paun. Desi nu i se arata fata, colegii l-au recunoscut si l-au acuzat de „tradare“, povesteste omul agentiei Deutsche Presse-Agentur; acum, acesta nu mai are curajul sa actioneze.
Nici Dezsö Garda nu se simte in largul sau in Gheorghieni, in zona principala de locuit a minoritatii unguresti din Romania. Ca fost deputat al partidului ungurilor UDMR, acesta si-a dedicat intreaga viata politica problematicii padurilor, iar pentru asta a fost „sicanat“ si dat afara din partid. In timpul unei intalniri intr-o cafenea, sopteste dintr-o data nelinistit: „ Sa plecam in alta parte, cei de la masa vecina sunt din mafia. Ne asculta.“ Acum citiva ani, Garda a avut un accident grav de circulatie. Cauza: directia fusese manipulata, probabil de cei din „mafia lemnului“.
Cazul a ramas pina azi neclarificat.
Garda a avut peste 200 de interventii parlamentare in legatura cu defrisari ilegale si restituiri dubioase de terenuri impadurite. Lemnul e o chestiune politica de prima importanta, chiar si in aplanarea conflictelor etnice din Romania joaca un rol important. Atit mafiotii romani, cit si cei unguri, profita, cu sprijinul politicienilor, de defrisarile ilegale, spune Garda: „Ocuparea posturilor de sefi de Ocolul silvic a fost intotdeauna unul din subiectele principale la negocierile de coalitie intre UDMR si partenerii romani.“ Din 1996 pina in 2014 partidul maghiar UDMR a facut parte aproape fara intrerupere dintre partidele de guvernare si, datorita luptei strinse pentru
majoritate, a fost mereu cooptat sa ia parte la coalitie.
Si impotriva institutiei de stat (regiei nationale) Romsilva se ridica acuzatii grele; presedintele organizatiei proprietarilor de paduri „Nostra Silva“, avocatul Bogdan Tudor spune: „Romsilva e complet politizata. Banii proveniti din mita care curg acolo, merg la campaniile electorale ale partidelor.“ Presedintelui de la Romsilva, Adam Craciunescu, tocmai i se face procesul pentru amestecul in restituiri ilegale de paduri- impreuna cu alti importanti politicieni din partidul socialist. Colegul lor, primul ministru Victor Ponta nici macar nu se gindeste sa-l demita pe seful de la Romsilva.
………………………………………………..
ADDENDUM: Cateva personaje implicate in furtul de padure investigat de Cadar Florin
Sus: Padurea din Paraul Brici (zona Muntele Batrana, la S de Toplita), devastata pe mai multe sute de ha. Conform lui Cadar Florin, banii din furtul (neelucidat) al acestei paduri ar fi ajuns in campania electorala a lui Mircea Dusa.
Valer Dorneanu, judecator CCR. Conform lui Garda Dezso, e raspunzator de disparitia arhivei Comisiei de petitii si abuzuri in care se gaseau un numar imens de dosare privind implicarea factorului politic in mafia padurilor
Sus: Mircea Dusa, acuzat intr-u raport ITRSV, tinut la sertar, de implicarea in furtul a aprox. 12.500 mc de lemn (vandut partial lui …Omar Haissam)
Sus: Seful IPJ Harghita, Moldovan Radu Sandu, fabricantul dosarului lui Cadar Florin si musamalizator al dosarelor reale privind infractiunile silvice. Inainte de 1989, MRS a fost tortionar in cadrul Militiei din Miercurea Ciuc. Nu intamplator a fost avansat, in 2012, de Mircea Dusa, la rangul de chestor, fiind astazi cel mai bine platit politist din Romania. MRS este acuzat deasemenea de tentativa de omor, comisa in 1988…
mi-as dori ca domnii PR/MC de la #unitisalvam, precum Craciun, Gotiu, Rogozanu sa organizeze acum niste demonstratii “je suis Florin Cadar”, daca vor sa arate ca le pasa intr-adevar de lupta anti-mafia si nu-s doar raniti in orgoliu ca Johannis e mai respectat (iubit ar fi un termen nepotrivit, populist) chiar de proprii “adepti” eco hipsteri (inadmisibil, un politician), d’apoi de oameni “seriosi”, care au mai si sadit un pom la viata lor
Florin Cadar este un las și un distrugător de familii se da la femeile prietenilor și desparte familii nui chiar asa de corect